Facilitarea accesului la informații si la finanțare pentru antreprenori, oportunități în funcție de stadiul afacerii și diversificarea surselor de finanțare.

Mediul românesc de afaceri  este marcat de un grad de intermediere financiară extrem de redus, de cca. 26%, ceea ce plasează România pe ultimul loc în Uniunea Europeană (cu o medie de 83%) și mult în urma altor țări din Europa Centrală și de Est (ex: Polonia 52%). Antreprenorii români se finanțează din surse interne, preponderent prin reinvestirea profitului și apelând la credit comercial. Doar 15% din firmele din România sunt bancabile, restul fiind pe pierdere sau cu capitaluri negative. În condițiile pandemiei COVID-19, problemele de lichiditate ale IMM-urilor s-au agravat, mai ales în contextul unei diversități reduse de alternative de finanțare non-bancare. Sprijinul public pentru accesul la finanțare al antreprenorilor a fost și este incoerent, încărcat de proceduri birocratice inutile, lipsit de transparență, de predictibilitate, de eficiență și eficacitate.

Pe partea de granturi nerambursabile, programele de sprijin din bani naționali concurează cu cele din bani europeni pe obiective similare de politică publică (ex: Start-up Nation vs. Start-up Plus), alocările de resurse sunt neclare, criteriile de evaluare – ridicole pentru ceea ce contează cu adevărat în mediul antreprenorial. În plus, fiecare instituție pare să aibă propriul program, cu propriile reguli, ceea ce creează un coșmar oricărui antreprenor.

Pe partea de garanții sau instrumente financiare menite să încurajeze creditul bancar, există o combinație de resurse redundante care creează lipsă de predictibilitate și pentru bănci, și pentru antreprenori. Programul IMMInvest este o dovadă cum poți rata o reacție rapidă pe timp de criză, punând în așteptare mai bine de 20.000 de firme pentru ceva de care ar fi putut beneficia oricum și fără sprijin.

Pe zona de sprijin pentru finanțare de tip equity, în afară de două-trei fonduri de mici dimensiuni create cu sprijinul FEI, din bani europeni, nu există nicio perspectivă coerentă.

Nimic nu se mișcă pe zona de piață de capital, neexistând vreun sprijin pentru finanțări de tip ofertă publică inițială (IPO).

Sprijinul pentru finanțări alternative non-bancare, de tip crowdfunding sau business angels, este inexistent sau extrem de firav.

Măsura concretă

Ne propunem crearea unui pachet coerent și transparent de facilitare a accesului la finanțare al antreprenorilor, care să ofere oportunități în funcție de stadiul afacerii (de la idee inițială la start-up la scale-up) și care să permită diversificarea surselor.

Ne propunem punerea în comun a resurselor din bani europeni cu cele din bani naționali, întrucât nu sursa de finanțare ar trebui să conteze, ci obiectivul de politică.

Ne propunem crearea unei interfețe unice pentru antreprenori, în care să prezentăm toate oportunitățile de finanțare existente, cu un sistem de inteligență artificială/automatizare (RPA) care să permită individualizarea ofertei pentru situația particulară a fiecărui antreprenor.

Ne propunem crearea unor apeluri permanente, mai ales pentru start-up-urile inovative, care să permită finanțarea rapidă a unor proiecte valoroase, evaluate de un panel extern de antreprenori și experți independenți și nu pe baza unei grile aride.

Vom folosi banii europeni pentru diversificarea instrumentelor financiare prin garanții sau coinvestiții (matching funds) pentru sprijinirea creării și dezvoltării inițiativelor și fondurilor private, care să dezvolte ecosistemul de finanțare, incluzând fonduri de equity șicapital de risc, crowdfunding, business angels, sprijin pentru listarea inițială pe bursă a IMM etc.

Impact bugetar

Măsurile propuse vor fi finanțate din fonduri europene, impactul bugetar fiind limitat la cofinanțarea națională necesară pe anumite programe de sprijin.

Pentru perioada 2021-2024, vom mobiliza 2 miliarde de euro granturi și împrumuturi de la nivel european, cu o cofinanțare de cca. 100 milioane de euro fonduri naționale.

Sursa de finanțare

Fonduri europene din cadrul CFM 2021-2027 – cu precădere Politica de Coeziune.

Fonduri europene din cadrul NextGenerationEU – atât din Fondul pentru Tranziție Justă, cât mai ales din Mecanismul pentru Redresare și Reziliență.

Instituția responsabilă

Grup de lucru comun – Ministerul Finanțelor Publice, Ministerul Economiei, Ministerul Fondurilor Europene.