Majoritatea parlamentară PSD și ALDE începe sesiunea parlamentară cu un atac la adresa Ariilor Naturale Protejate (ANP). Modificarea legislativă are ca scop avantajarea proiectelor miniere care au obținut licențe înainte de 2007 (anul aderării României la UE, implicit și la regimul de protecție a mediului din UE). Practic, e vorba de acele proiecte miniere care au dobândit licențele spre sfârșitul anilor 90 și începutul anilor 2000, într-o perioadă de maxim avânt al marilor tunuri din industria extractivă.
Două dintre monumentele înscrise în lista Ariilor Naturale Protejate de interes național care sunt vizate de acest proiect, rezervațiile naturale Piatra Corbului și Piatra Despicată, se află în Roșia Montană (vezi aici), unde compania minieră deține o licență de exploatare (oricum discutabilă), din anul 1999. Cele două monumente ale naturii reprezintă una dintre problemele majore ale proiectului celor de la Gabriel Resources. Cu un drum, sunt ”rezolvate” însă și alte zone în care proiectele miniere ”se împiedică” de normele de protejare a mediului.
Astăzi, am adresat, oficial, întrebări ministrului Mediului, Grațiela Gavrilescu, în care, printre altele, i-am solicitat expres să prezinte lista Ariilor Naturale Protejate care sunt vizate de această modificare. Proiectul de lege s-a aflat astăzi pe ordinea de zi de la Senat (ca primă cameră sesizată), dar votul s-a amânat pe mâine (de la ora 10,30), fiind primul punct pe ordinea de zi.
Până când voi primi răspunsurile, iată câteva dintre motivele pentru care, chiar dacă nu ar fi vorba doar de Roșia Montană, o asemenea modificare e aberantă și riscă să trimită România în infrigement:
- Regimul de Arie Naturală protejată este prioritar, conform articolului 6 din OUG 57/ 2007. Acest principiu ar fi înfrânt dacă modificarea trece, încălcându-se, implicit, două directive europene: Directiva 92/42 CEE privind conservarea habitatelor naturale și a speciilor de faună și floră sălbatică, respectiv Directiva 79/409 CEE privind conservarea habitatului păsărilor sălbatice;
- Propunerea spune că terenul scos din ANP este compensat cu un teren alăturat (ca în cazul defrișărilor de păduri). Atenție, însă, scoaterea unei porțiuni din ANP nu poate fi compensată prin alăturarea oricarui teren și declararea lui ca ANP; acel teren trebuie să îndeplinească cerințele de semnificație ecologică, ştiinţifică, peisagistică sub aspect fizico-geografic, floristic, faunistic, forestier, hidrologic, geologic, paleontologic, speologic, pedologic, al interacţiunii activităţilor umane cu natura; daca terenul învecinat îndeplinea aceste obiective, atunci el ar fi fost inclus în conturul ANP încă de la declararea sa.
- Instituția care stabilește cum se face managementul unei ANP spun clar că mineritul nu e recomandat în astfel de zone. Membrii Uniunii Internaționale pentru Conservarea Naturii (UICN) au adoptat o recomandare pentru Congresul Mondial pentru Conservare din octombrie 2000 desfăşurat la Amman, în Iordania, prin care sugerau că mineritul nu ar trebui să se practice în categoriile UICN I–IV de arii protejate. Recomandarea 2.82 include o secţiune care aratăă: „Cere tuturor statelor membre ale UICN să interzică prin lege orice activităţi de prospecţiuni şi extracţie a resurselor minerale în ariile protejate ce corespund categoriilor UICN I–IV de management al ariilor protejate”, deci exploatarea miniera a acestor areale este incompatibilă cu protejarea respectivelor calități de mediu;
- Nu se cunoaște impactul acestei modificări legislative. Câte ANP sunt afectate, ce suprafață? Ce clasificare au acele arii, ce tip de intervenții sunt permise în acele porțiuni din arii care sunt scoase de sub protecție? Câte dintre ariile care în 2007 s-au calificat a fi ANP aveau și înainte de acest an statut de protecție?
- Propunerea încalcă principiul simetriei actelor juridice. Instituirea regimului de ANP se face în urma constatării, printr-un studiu științific, a îndeplinirii unor criterii; studiul este avizat de Academia Română; dacă proiectul de modificare ar fi votat, scoaterea de sub regimul de protecție s-ar face fără un asemenea aviz.
- Interesul protejării unor asemenea areale este unul în concordanță cu obiectivele dezvoltării durabile atât la nivelul comunităților locale, cât și la nivel național, pe când exploatarea minieră poate aduce o bunăstare temporară pentru un număr relativ puțin de oameni cu costul unor limitări importante impuse generațiilor următoare.
- Faptul că au fost acordate respectivele licențe, nu a însemnat un angajament pentru statul român legată de obligația de autoriza vreun proiect de exploatare minieră, orice proiect minier fiind obligat să respecte legile în vigoare; unul dintre principiile de drept internațional al mediului arată că orice proiect minier trebuie să țină cont de toate modificările legislative care se produc până în momentul autorizării lui finale (așadar nu e nici un motiv real de a excepta proiectele care au dobândit licența înainte de anul 2007, dar n-au primit autorizarea finală până în acel an).
Coincidență sau nu, în zona proiectului minier de la Roșia Montană sunt obiective incluse pe Lista Ariilor Naturale Protejate de interes național: Piatra Despicată și Piatra Corbului. Compania minieră a dobândit licența în 1999 (înainte de 2007), iar acordul de mediu nu a fost acordat.
***
