Cât de Iordache poți să fii la cap, să ai 100.000 de oameni în stradă în orașele din țară și străinătate, care îți cer să renunți la ordonanțele de urgență cu grațierea și amnistia cu dedicație, eventual să le trimiți la Parlament, să primești avize negative cam de pe la toate instituțiile publice care au treabă cu justiția și de la organizațiile non-guvernamentale din domeniu, dar tu să organizezi o pseudo-consultare publică, cu 200-300 de oameni, cu acces limitat al presei (de parcă ar fi fost așa grea o transmisie online, în direct), și asta, oricum, după ce în primă fază n-ai vrut nici măcar un picioruș de reporter să lași în zonă?
Cât de Dragnea poți să fii la cap, să nu auzi că numele tău este cel scandat în stradă, și nu de bine, și la nici două luni după ce ai câștigat cu un scor nesperat alegerile? Cum să te amăgești, în continuare, că rezolvi problema cu televiziunile prietene, când ai tot avut exemple în ultimii ani că, în momente critice, televiziunile nu-ți mai ajută la nimica, ba, mai mult, prin iritarea creată, nu fac decât să crească gradul de mobilizare civică?
Cât de Tăriceanu poți să fii la cap, să vorbești de riscul unui război civil, când ai avut dovada, taman acum o săptămână, când la cererea lui Dragnea, jandarmii au rupt cordonul în fața sediul PSD, dar nici prin gând nu le-a trecut protestatarilor că ăsta ar fi vreun motiv sau vreo oportunitate să se apuce de spart geamuri ori alte minunății? De unde și până unde război civil, când oamenii cer în stradă: ”democrație”?
În fine, cât de Grindeanu poți să fii la cap, ca la aproape două săptămâni de la pornirea scandalului care a scos deja în două rânduri oamenii în stradă, să afirmi că încă nu știi clar ce vrea Florin Iordache? Păi, mă lămurește și pe mine cineva: Grindeanu e premier, iar Iordache ministrul Justiției ori invers? Cum să afirmi, ca prim-ministru, după două săptămâni cu zeci și zeci de mii de oameni la proteste, că nu ai habar ce idei are în cap Florin Iordache?
Dragnea, Tăriceanu, Iordache, Grindeanu par a trăi într-un univers paralel, într-o lume care e doar a lor și în care își dau dreptate unii altora. Încearcă să găsească tot felul de explicații-motivații suprarealiste, iar când văd că niciuna nu mai este înghițită de cetățeni, pur și simplu te sfidează pe față. Priviți imaginile de mai jos. Sunt doar câteva din cele care surprind ce a fost la Cluj. Imagini care îmi permit să fac un nou pariu – că dacă nu renunță la timp la mizerii – bătălia asta va fi câștigată tot de cetățeni. În stradă.
***
CLUJ, 29.01.2016, Foto & Video: Nicu Cherciu
