Pregătim în USR, dar în dezbatere cu societatea civilă și alte partide, o propunere legislativă pentru modificarea Legii nr. 33/1994 privind exproprierea pentru cauză de utilitate publică, republicată. Amendamente pentru includerea spațiilor verzi sunt coroborate cu amendamente la alte legi pentru a include patrimoniul urban, proiect la care lucrăm alături de Vlad Alexandrescu, Nicușor Dan și experții grupului parlamentar.

 

Declarație politică

Din partea: Deputat Adrian Dohotaru

Referitor: exproprieri pentru spații verzi

Stimați guvernanți,
Stimați colegi parlamentari

Într-o democrație, interesul general prevalează în fața interesului privat. Iar interesul public nu este cumulul de interese private, nici victoria unui grup de interese în fața celuilalt, nici dominația unei clase în detrimentul celorlalte.

Interesul public cere uneori exproprieri pentru cauze de interes public. De ce? Foarte important, pentru că nu există democrație fără spații publice. Democrația nu se manifestă, atâta cât e, doar în Parlament, în Consilii locale, în instituții de stat. Pentru ca democrația să fie vibrantă ea trebuie să aibă locuri unde oamenii se întâlnesc, cu acces general și gratuit, ca să discute ori să se tihnească.

Mă refer acum strict la părțile „verzi” ale spațiului public. Nu avem destule parcuri, spații verzi, locuri de joacă, grădini comunitare ori trecere liberă la malurile apelor în România. Fără acces la bunuri comune nu există o calitate a vieții ridcată în România. Orașele României au devenit cimitire pentru mașini, nu spații pentru oameni.

Nu suntem mașini ca să mergem de la lucru spre casă, apoi direct la mall. Nu vrem ca tot timpul nostru liber să fie comodificat în spații private. Valorile individuale nu au cum să înflorească fără spații degajate care permit tihna, meditația, relaxarea, grădinăritul, lectura în aer liber și multe altele. Valorile sociale nu au cum să înflorească fără spații în care să interacționăm, să ne asemănăm, dar și să ne acceptăm diferențele, conflictele. Din păcate, România este formată din ceea ce spun anglo-saxonii: communitites that dont commune.

Legea cadru a exproprierilor necesită amendamente relevante. Trebuie să expropriem și pentru infrastructura hard a țării, așa cum sunt autostrăzile, dar și pentru cea soft. De aceea, cer ca, după dezbateri care să implice colegii parlamentari și societatea civilă, să includem la exproprieri și spațiile verzi, parcurile, locurile de joacă, grădinile și livezile.

În România, spațiile verzi sunt deficitare în raport cu normele europene (26 mp de spațiu verde pe cap de locuitor) și mondiale (Organizația mondială a sănătății recomandă 50 mp pe cap de locuitor). Spre exemplu, Bucurestiul avea doar 21,4 metri patrati de spatiu verde per cap de locuitor în 2014. Doar 5 orașe în România respectă norma europeană, iar cele care au dorit să se apropie de normă au făcut-o cu un truc: au inclus pădurile în intravilan, asemenea Clujului. Lipsa spațiilor verzi și a activității în aer libercauzează boli. Printre bolile cauzate de sedentarism se numără: obezitatea, diabet, îmbătrânire și depresie, bolile cardio-vasculare.

Nu detaliez modul în care s-au făcut retrocedările în România și de ce s-a rupt din spațiul public. Nu doar că legea a fost aplicată abuziv, dar legea în sine s-a bazat pe un principiu greșit, revanșard: restitutio in integrum. Totuși, am depășit anti-comunismul facil, care justifica orice privatizare, pentru a vedea ce probleme a adus legea: retrocedări de muzee, școli, parcuri, patrimonii culturale și naturale. Într-un cuvânt: un jaf. O spune nu vreun stângist umoral, ci o cercetătoare valoroasă care a studiat România timp de câteva decenii și care parafrazează un celebru anarhist: Proudhon. E vorba de Katherine Verdery care arată că proprietatea în România a stat în secolul XX sub semnul furtului. Furtul comuniștilor staliniști din avutul cetățenilor, dar și furtul capitaliștilor karaoke din avutul public.

Ca să fim o societate civilizată, trebuie să ne refacem avutul public. De aceea, exproprierile sunt un instrument util pentru a proteja mediul natural urban de speculatori veroși și de un urbanism haotic.

Cu respect,
Adrian Dohotaru
deputat

13.06.2017

Studiile realizate cu privire la factorii care influențează pozitiv nivelul calității vieții, indică prezența și accesul locuitorilor la spațiile verzi ca fiind factor de stimulare a fericirii[1], având o legătură directă atât cu sănătatea fizică cât și cu cea psihică: „Persoanele care locuiesc în apropierea spațiilor verzi raportează un nivel scăzut al violenței domestice și mai puține conflicte agresive”. Un studiu publicat în revista Environmental Science & Technology în 2010 arată că o „doză” de 5 minute în natură, poate îmbunătăți nivelul stimei de sine.

Printre principalele funcții ale spațiilor verzi de la nivelul comunităților urbane se numără: diminuarea stresului vieții urbane și scăderea reacțiilor agresive ale oamenilor, moderarea climatului urban, scăderea nivelului de poluare (epurarea chimică a atmosferei), atenuarea poluării fonice, reglarea regimului precipitațiilor, reducerea pericolului alunecărilor de teren, oferă cadrul pentru desfășurarea de activități fizice și recreative, contribuind la sănătatea fizică și psihică a oamenilor, înfrumusețarea ”natural[” a aspectului orașului, creșterea incluziunii sociale, creșterea calității locuirii, etc.

Gradul de satisfacție cu spațiile verzi și pentru recreere
Conform Eurostat, satisfacția populației cu spațiile verzi și pentru recreere (indicator al stării de bine personală), la nivelul României, în 2013, era de 23,4%, clasându-se pe locul 12 în rândul celor 32 state europene monitorizate, media UE 28 fiind de 29,1%. Procentul raportat pentru România, reprezintă aproximativ jumătate din nivelul maxim înregistrat, în Austria, de 56, 1%. La polul opus se situează Bulgaria cu un nivel de 9.8%.

Obezitate
Rezultatele studiului epidemiologic „Obezitatea în România” (2015) arată că peste 50% din românii cu vârsta peste 18 ani au o greutate crescută (31,1% supraponderali și 21,3% obezi), iar rata obezității crește odată cu vârsta ( până la 39 de ani obezitatea este prezentă în proporție de 9,9%, procentul crește la 30,1% la grupa de vârstă 40 – 59 de ani și ajunge la 41,6% la persoanele peste 60 de ani[2]).

Boli cardiovasculare
Conform studiilor Organizației Mondiale a Sănătății, sedentarismul, alături de alimentația nesănătoasă și fumatul sunt principalele cauze pentru apariţia a peste 80% din cazurile de boli cardiovasculare, boli care reprezintă principala cauză a mortalităţii atât în România, cât şi la nivel mondial. Statisticile preconizează că la nivel mondial până în anul 2030, 23.6 milioane de oameni vor muri din cauza afecţiunilor cardiovasculare. [3] Strategiile recomandate în raportul Organizaţiei Mondiale a Sănătăţii, de reducere a prevalenţei bolilor cardiovasculare la nivel mondial, vizează eliminarea acestor factori de risc printr-o reechilibrare a alimentaţiei, realizarea de activităţi fizice regulate şi evitarea fumatului activ şi pasiv.

[1] https://www.livescience.com/28955-parks-green-space-boost-happiness.html
[2] http://www.ziare.com/viata-sanatoasa/obezitate/unde-traiesc-cei-mai-grasi-romani-statistica-pe-regiuni-1371541
[3] http://www.sanatateatv.ro/stiri-medicale/80–din-cazurile-de-boli-cardiovasculare-sunt-provocate-de-alimentatia-nesanatoasa-sedentarism-si-fumat/

Featured image: lac în Parcul Est, cea mai mare propunere de parc în Cluj (foto de Emese Apai). Detalii despre campanie pe pagina SOS Parcul Est. În text, mai e un grafic statistici cu privire la gradul de satisfacție cu privire la spațiile verzi în Europa.