Aseară, la Cotroceni, de Ziua Națională, președintele României, Klaus Iohannis, a vorbit despre mobilizare civică, despre importanța societății civile active, despre maturitatea acesteia și despre solidaritate.

Scriu cu greu aceste rânduri pentru că nu sunt obișnuit să mă exprim laudativ despre acțiuni ori discursuri politice (în peste două decenii de activitate jurnalistică, în care am redactat mii de articole cu tematică politică, îmi sunt bugăt degetele de la o singură mână pentru a le număra pe cele cu caracter laudativ). Asumându-mi, așadar, propriile riscuri, spun că discursul președintelui de Ziua Națională a fost (și este) unul curajos.

Pe de o parte, a fost un discurs pe care cu greu ni l-am fi putut imagina că ar putea veni de la Cotroceni (și încă de Ziua Națională) în urmă cu doar 6-7 ani, când elita politică de toate culorile își era autosuficientă și extrem de refractară oricărei critici civice. ”Eco-anarhiști”, ”eco-teroriști”, ”protestatari de serviciu” și alte etichete asemenea ni se lipeau celor câtorva sute de cetățeni care ne mobilizam în vara și toamna lui 2011 pentru Roșia Montană (etichete reîncălzite și doi ani mai târziu, în ceea ce presa internațională a numit ”Toamna Românească”). Ce să mai vorbim de ”ciumpalaci” și ”mahalale inepte” adresate de la nivel ministerial celor care au ieșit în stradă la începutul anului 2012.

Pe de altă parte, nu a fost un discurs care să-i atragă președintelui exclusiv simpatie publică, pentru că – să nu ne îmbătăm cu apă tonică – cei care considerăm că o critică civică și o implicare cetățenească (pe toate planurile, de la critica socială, la cea privitoare la mediu, justiție, corupție, educație, sănătate etc.) suntem, încă, o minoritate în România, chiar dacă o minoritate mult mai vizibilă și mult mai puternică decât în urmă cu 6-7 ani. Să-ți asumi, ca președinte, de Ziua Națională, un mesaj care să încurajeze această minoritate activă, cu riscul de a deranja confortul și miturile în care se complac mulți alții, e un act de curaj. (de altfel, în această dimineață, în timp ce scriam acest text, au și apărut primele critici legate de discursul de aseară).

În același timp e și un act de normalitate. Pentru că unul dintre rolurile esențiale ale unui președinte de țară este și acela de a fi promotor al unor principii și valori în care crezi, chiar dacă, la un anumit moment istoric, nu sunt majoritar împărtășite de majoritatea cetățenilor acelei țări. Dar șansele ca asemenea principii și valori să devină majoritar acceptate și împărtășite în societate cresc semnificativ atunci când sunt asumate și promovate de către președinte.

În contextul politic intern actual, din acest an și din ultimele săptămâni și zile chiar, ține de domeniul evidenței de ce discursul președintelui a fost aplicat apărării Justiției, a luptei anti-corupție și a parteneriatelor strategice asumate de România. Însă principiile și valorile europene nu se rezumă la acestea. Educația, sănătatea, protecția mediului și protecția socială în ansamblul ei, sunt, de asemenea, valori europene, principii și valori ale acelei părți din Europa cu care ne comparăm și înspre a cărei bunăstare și normalitate aspirăm. Sunt principii și valori care alcătuiesc un ansamblu unitar, interconectat. O societate inegală social generează, inevitabil, corupție, la fel cum corupția generează privilegii și, implicit, inegalități sociale. Lipsa de educație duce la alegeri greșite, în toate domeniile și, fără dar și poate, la regres. Asalturile asupra mediului sunt duse de vânătorii de rente facile și de grupurile restrânse de interese din jurul lor, care, în lipsa unei Justiții puternice, își fac de cap. Distrugerile de mediu generează costuri sociale care grevează bugetul de investiții în infrastructură, educație, sănătate ori cultură.

O societate modernă, sincronă cu principiile și valorile europene, trebuie să fie capabilă să lupte pe toate aceste fronturi. Președintele României a vorbit, ieri, despre implicarea, maturitatea și solidaritatea din societatea civilă în sprijinirea lupei anti-corupție. Că acest mesaj a fost transmis de Ziua Națională, reprezintă o recunoaștere oficială a luptei civice din ultimii ani. E o victorie a societății civile că un astfel de mesaj a fost transmis de la Cotroceni, dar nu este un capăt de drum, ci doar un reper în toate luptele pe care le avem de dus pentru o Românie modernă, care oferă bunăstare, predictibilitate și viitor TUTUROR cetățenilor ei.

O Românie modernă nu este un vis care să se împlinească peste noapte, de la sine, și care să ne fie oferit, dimineața, cadou. O astfel de Românie a bunăstării pentru toți cetățenii ei este un vis pentru care trebuie să ne implicăm, fiecare, zi de zi, ÎMPREUNĂ. Pe toate fronturile.