Ce părere au candidații USR Cluj despre căsătoriile gay, „bomba cu ceas” de la Pata Rât și amplasarea plăcuțelor bilingve

Ce părere au candidații USR Cluj despre căsătoriile gay, „bomba cu ceas” de la Pata Rât și amplasarea plăcuțelor bilingve

Grupul Civic Cluj a organizat o dezbatere publică la care au fost invitați reprezentanți ai mai multor partide politice care candidează la alegerile parlamentare din 11 decembrie 2016. Întâlnirea a avut loc luni seară, într-un cadru inedit, în localul Insomnia Cafe din Cluj, iar la dezbateri au participat și doi colegi de-ai noștri, Mihai Goțiu și Adrian Dohotaru, candidați din partea USR pentru Senat, respectiv Camera Deputaților. La discuții au mai participat deputatul Ștefan Burlacu, candidat din partea PMP, Csoma Botond (UDMR) și Horia Nasra (PSD). Organizatorii au pregătit un set de cinci întrebări pentru invitați, fiecare candidat având, în total, câte 10 minute pentru răspunsuri.

Iată cele cinci întrebări:

  1. Ce demersuri sociale propuneți pentru combaterea sărăciei și ghetoizării, în special în cazul de la Pata Rât de la marginea Clujului?
  2. Care este poziția dumneavoastră vizavi de plăcuțele bilingve la Cluj?
  3. Care este opinia dumneavoastră referitoare la referendumul cerut de către Coaliția pentru Familie privind căsătoriile între persoanele de același sex?
  4. Care este poziția dumneavoastră în legătură cu acordul comercial dintre Uniunea Europeană și Canada (CETA), care conține, printre altele, un sistem paralel de justiție pentru investitorii străini, Investment Court System?
  5. Care este opinia dumneavoastră în legătură cu faptul că forța de muncă din România ia 35% din PIB al țării, iar capitalul 65%, astfel că avem cel mai mare randament pe capital din UE?

Cum se poate rezolva “Problema Pata Rât”
Adrian Dohotaru, care cunoaște ca pe propriile buzunare “problema Pata Rât”, fiind implicat aici, ca activist civic, în numeroase acțiuni, și-a detaliat ideile vizavi de acest subiect: “Pata Rât este o temă economică, nu neapărat socială, și are legătură cu modelul de subdezvoltare pe care l-a ales România, o țară cu 40 la sută săraci ori cu risc de sărăcie și excluziune. Pata Rât este un ghetou creat de autorități, în care, potrivit studiilor, 42 la sută dintre cei peste 1.500 de oameni care trăiesc aici, la rampa de gunoi a Clujului, au fost evacuați forțat de către autorități. Alții au ajuns aici, dar nu neapărat pentru că a fost o alegere a lor. Potrivit statisticilor RADP, oamenii care trăiesc la Pata Rât contribuie cu circa 20 la sută la reciclarea deșeurilor din municipiul Cluj-Napoca. Sunt patru comunități la Pata Rât: Dallas, cea mai veche, oamenii care stau în preajma rampei de gunoi a RADP, cei evacuați de pe strada Coastei și comunitatea de pe Cantonului”.

Candidatul USR la Camera Deputaților a adus în discuție măsurile pe care le vede el pentru comunitatea de la Pata Rât. “Din punct de vedere locativ, sunt foarte importante două lucruri care se pot face atât la nivel local, cât și național: creșterea numărului de locuințe sociale pentru această categorie de populație plus măsurile și criteriile prin care sunt acordate aceste locuințe. În ceea ce privește Educația, este foarte important să nu mai avem școli segregaționiste, astfel încât copiii de romi să nu meargă la <școli pentru romi> sau <școli pentru țigani>, cum sunt denumite ele în Someșeni, ci să învețe în unitățile din oraș, în cartierele Clujului. În plus, trebuie create locuri de muncă pentru oamenii de la Pata Rât, mai ales că anul viitor, rampa de gunoi va fi ecologizată. Așa cum spuneam, ei curăță orașul de deșeuri, deci fac o muncă foarte importantă. Timp de două decenii, selectarea deșeurilor s-a făcut în beneficiul unor firme private, dar acum trebuie acordate locuri de muncă și pentru oamenii de la Pata Rât. Aici Consiliul Județean și cel Local trebuie să se implice prin Centrul de Management Integrat al Deșeurilor, care, din păcate, întârzie să se-nființeze. Pe de altă parte, pot fi create o serie de cooperative care să lucreze în domeniul salubrizării orașului. În acest sens, mă bucur că am facilitat înființarea unui sindicat care, prin sindicalizare, să poată negocia contracte colective de muncă și salarii mai bune”, a explicat Adrian Dohotaru.

Plăcuțele bilingve
La întrebarea a doua, din partea Uniunii Salvați România, a răspuns Mihai Goțiu, candidatul USR la Senat. “Noi suntem de acord cu aplicarea plăcuțelor bilingve în Cluj- cd Napoca, în română și maghiară. Ba chiar susținem acest demers.Trebuie știut că legea nu interzice amplasarea plăcuțelor bilingve, ci doar obligă ca ele să fie aplicate în localitățile în care o etnie depășește 20 la sută din totalul populației”, a spus Goțiu. “Noi, USR Cluj, suntem un partid multicultural. Chiar președintele nostru, Elek Levente, este maghiar, iar în partid avem membri și simpatizanți de etnie maghiară”, l-a completat Adrian Dohotaru. Ulterior, a intervenit Mihai Goțiu, creînd în rândul celor prezenți în sală o stare de satisfacție și amuzament cu remarca sa. “Eu propun ca pe Casa Poporului să fie amplasate plăcuțe trilingve!”, a spus fostul jurnalist clujean.

Despre căsătoriile între persoanele de același sex
Cel de-al treilea subiect al dezbaterii de la Insomnia Cafe a fost tratat din partea USR Cluj de către Mihai Goțiu. “Problema este mult mai gravă în acest caz decât acest referendum inițiat de Coaliția pentru Familie și pornește de la ceea ce am numit eu . Am atras atenția încă din anii 2012 și 2013 că s-a deschis o uriașă atunci când se discuta despre reducerea pragului pentru validarea unui referendum de la 50 la sută la 30. Atunci, pe un val de supărare generat de faptul că președintele României, Traian Băsescu, n-a fost suspendat, prin invalidarea referendumului, lumea a lăsat să treacă această . În fapt, ceea ce se-ntâmplă acum, este o continuare a acestei probleme, a faptului că s-a redus pragul pentru validarea unui referendum printr-o măsură oarecum populistă. S-a deschis calea pentru astfel de teme mai mult sau mai puțin reale. Din acest punct de vedere, consider că trebuie să revenim la pragul de 50 la sută prezență la vot pentru validarea unui referendum, după care trebuie să avem o dezbatere cât se poate de serioasă vizavi de ceea ce a cerut Coaliția pentru Familie, o dezbatere care nu se poate face în două-trei luni sub iminența unui vot neavizat. De aceea, USR își propune să ajute societatea civilă să se implice în mod real în astfel de dezbateri, prin sprijinirea unor proiecte legate de susținerea culturii independente și a unui proiect privind jurnalismul independent, pe care îl voi prezenta săptămâna viitoare, astfel încât atunci când se va lua o decizie referitoare la această propunere, să fie în cunoștință de cauză”, a explicat candidatul USR Cluj pentru Senat.

Acordul CETA
În ceea ce privește acordul comercial dintre Uniunea Europeană și Canada (CETA), cea de-a patra temă a dezbaterii, Mihai Goțiu a spus că nu susține acest proiect, atâta timp cât se mențin “tribunalele arbitrare”. “Se discută în această perioadă că, din acest punct de vedere, s-ar fi schimbat ceva, dar din informațiile pe care le am, nu s-a făcut mare lucru. Dacă va trece de Parlamentul European, se va ajunge la ratificarea lui în Parlamentul României, iar eu sper că va fi o dezbatere publică reală. Atâta timp cât printr-o simplă decizie, și aceea arbitrară, luată de niște ”arbitrii” care-n timpul liber sunt avocați ai unor mari companii, România ar putea pierde două, trei sau chiar patru miliarde de euro, nu văd ce alte avantaje ar exista pentru semnarea acordului CETA. Dar, până atunci, să așteptăm ca acordul să ajungă în dezbatere publică”, a declarat Mihai Goțiu.
Prin validarea CETA (Comprehensive Economic and Trade Agreement – Acordul Economic și Comercial Cuprinzător dintre UE si Canada), acordul va permite corporațiilor să dea în judecată statele și să le ceară despăgubiri pentru profituri ”estimate” nerealizate. În baza unui astfel de accord, firma canadiană Gabriel Resources a dat statul român în judecată și a cerut despăgubiri de 4 miliarde de dolari, echivalentul a 38.491 salarii anuale de asistentă medicală. Acest acord se dorește a fi un “model” pentru viitoarele acorduri ale UE. Dacă trece de Parlamentul European, unde se află acum, CETA urmează să ajungă în parlamentele naționale.

40 la sută dintre contractele publice din România sunt furate
Adrian Dohotaru a răspuns la ultima temă propusă de organizatori. „Vă prezint următoarele statistici publice: 50 la sută dintre salariații din România au un venit minim, 20 la sută dintre persoanele care muncesc full-time sunt sărace, 75 la sută dintre cei care lucrează part-time sunt săraci. Eu cred că e foarte important să avem o legislație a muncii care să-i protejeze pe angajați, o legislație care să conducă la mărirea salariilor prin protecția lor, prin puterea salariaților, mai ales din mediul privat, de a negocia contracte colective de muncă tocmai pentru a ne apropia de o medie a veniturilor salariaților din Uniunea Europeană, care reprezintă 56 la sută din PIB pentru forța de muncă. La noi, statisticile arată că suntem la 34 spre 33 la sută din PIB. Este foarte puțin. Asta presupune că suntem într-un model de subdezvoltare. Și suntem unde suntem și din cauza corupției. Potrivit președintelui Curții de Conturi, care a făcut publice aceste date în mandatul de premier al lui Victor Ponta, 40 la sută dintre contractele publice sunt furate. Asta înseamnă că avem mai puțini bani pentru salariile profesorilor sau medicilor, ca să dau doar exemplele astea. Acesta este un aspect important legat de furturile din România. Pe de altă parte, conform cercetărilor Băncii Mondiale, 30 la sută din economia românească este nefiscalizată. Sunt venituri care nu se regăsesc în taxele și impozitele către stat. Banii ăștia ar fi putut merge în servicii publice de calitate, în salarii mai mari, mai ales pentru tinerii care lucrează în Educație și în Sănătate. La nivel mondial, se estimează că 10 la sută din economie se află în off-shore-uri. Consider că trebuie luate măsuri adminstrative de control împotriva acestor societăți off-shore, chestiuni pe care le-am trecut și în programul meu de candidatură internă: declarații anuale de avere pentru rezidenții fiscali și crearea unui departament specializat în ANAF pentru firmele off-shore și pentru tipul acesta de evaziune”, a explicat candidatul USR Cluj la alegerile pentru Camera Deputaților.

La finalul dezbaterii, reprezentanții partidelor politice au răspuns unor întrebări din public.

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *
You may use these HTML tags and attributes: <a href="" title=""> <abbr title=""> <acronym title=""> <b> <blockquote cite=""> <cite> <code> <del datetime=""> <em> <i> <q cite=""> <s> <strike> <strong>