Crearea infrastructurii necesare pentru ca cetățenii să nu mai plimbe hârtii între instituții, ci informațiile să circule electronic, sigur, rapid și ușor de urmărit. Construirea „autostrăzilor digitale” între instituțiile statului care au baze de date, astfel încât acestea să comunice eficient între ele.

În acest moment, interacțiunea cetățenilor cu instituțiile Statului este specifică secolului XX: cozi peste cozi, hârtii peste hârtii, ștampile peste ștampile (chiar dacă ștampilele au fost, teoretic, eliminate din perspectivă legală). Din punct de vedere digital, România se află pe penultimul loc (27) din Uniunea Europeană, depășind doar Bulgaria vecină.

Problema nu este faptul că România nu a demarat digitalizarea Statului. Într-un fel, faptul că a demarat-o e rău: începutul a fost prost, haotic și contraproductiv. E mai greu de reparat decât de luat de la zero. Dar știm cum o vom face.

În teorie, România oferă diverse metode pentru a completa formularele online. Există servicii precum Punctul de Contact Unic Electronic, Ghiseul.ro, Spațiul Privat Virtual, servicii electronice la diverse primării (Cluj, Oradea, sectorul 3). În practică, rata de folosire a acestor instrumente este foarte mică, din mai multe motive:

  1. Chiar dacă unele instituții emit documente electronice, alte instituții nu le acceptă sau nu știu să le utilizeze. De exemplu, degeaba emite Primăria Sectorului 3 certificat de urbanism electronic, dacă Ministerul Culturii nu acceptă acest format de certificat de urbanism și îl cere „pe hârtie”. 
    Deși am instituit prin OUG, în 2016, obligația instituțiilor de a accepta documente electronice emise de alte instituții, practica se păstrează (multe reglementări în materie rămân ignorate și situația va continua până când vom construi infrastructura reală de „autostrăzi” digitale între instituții).
  2. Doar 10% dintre formularele pe care le pot completa cetățenii au date precompletate. Majoritatea covârșitoare a formularelor puse la dispoziție de statul român sunt făcute pentru a fi ușor de înțeles pentru funcționari, nu pentru cetățeni.
  3. Diverse instituții au diverse baze de date care nu comunică între ele. Avem, practic, de-a face cu adevărate „cetăți  informaționale”. Și în loc ca aceste cetăți să comunice între ele rapid, electronic, Statul român obligă cetățenii s-o facă ei pe curierii de hârtii între aceste instituții.

Măsura concretă

Digitalizarea României are nevoie de măsuri pe mai multe planuri

  1. Transformarea Punctului de Contact Unic Electronic (PCUE) în interfața reală de comunicare dintre cetățean și Statul român. Orice document depus în PCUE să aibă valoare legală și să intre pe circuitul documentelor legale pentru toate instituțiiile.
  2. Simplificarea și clarificarea formularelor pentru utilizatori (echipă de UX – user experience). Formularele diverselor instituții înrolate în PCUE vor fi regândite astfel încât să fie intuitive și ușor de înțeles de către cetățeni. Cetățenia digitală trebuie să fie și una incluzivă, care să permită accesul oricărui cetățean, chiar și al celor puțin familiarizați cu tehnologia.
  3. Construirea autostrăzilor digitale ale României, între instituțiile deținătoare de baze de date, astfel încât acestea să comunice eficient între ele.
  4. Niciun ban public nu va fi cheltuit pentru softuri care nu prevăd și interconectarea la rețeaua de autostrăzi digitale.
  5. Cetățeanul va putea delega Statului obținerea documentelor necesare unei cereri, dacă acele documente se află la alte instituții publice.
  6. Orice soft dezvoltat din bani publici care prevede autentificarea cetățenilor va permite și autentificarea prin intermediul cărții electronice de identitate.

Schimbările preconizate sunt :

  • Fiecare instituție va trebui să-și schimbe fluxurile interne de lucru, astfel încât să acomodeze lucrul cu documente electronice.
  • Crearea unui departament în cadrul Autorității pentru Digitalizarea României responsabil cu crearea de interfețe intuitive.
  • Crearea la nivel guvernamental a unei echipe responsabile cu implementarea, rând pe rând, a autostrăzilor digitale între instituțiile publice.

Impact bugetar

Estimare a impactului bugetar:

  • Cartea de identitate electronică: cca 300 de milioane de euro, pe parcursul a zece ani (15 eur/carte de identitate/cetățean)
  • Echipă pentru interfețe intuitive: 240.000 – 500.000 euro/an
  • Echipă interconectare instituții (autostrăzi digitale): 1 milion de euro/an

Măsura poate fi finanțată din Fondurile europene pentru inovare și digitalizare (actualul Program Operațional Competitivitate și programul subsecvent 2021 – 2027)

Instituția responsabilă

Ministere, agenții, autorități:

  • Guvernul României
  • Autoritatea pentru Digitalizarea României
  • MAI, MFP, MFE, Cancelaria Prim-Ministrului

Informații relevante

Propunerea din manifestul Centru Dreapta Modern (măsura 7):https://www.romaniamoderna.eu/

Legea privind eliminarea hârtiei din administrația publică:https://www.senat.ro/legis/PDF/2020/20L293FG.PDF

Digital Economy and Society  Index (DESI) pentru Româniahttps://ec.europa.eu/newsroom/dae/document.cfm?doc_id=60003