Eșecul implementării Sistemelor de Management Integrat al Deșeurilor (SMID) în România este exemplificativ pentru lipsa de voință a factorilor de decizie pentru a îmbunătăți un domeniu exploatat din cauza ușurinței cu care se pot ascunde sumele reale produse în cadrul acestuia.
Astfel, un sistem care ar trebui să minimalizeze impactul nostru în mediu și să genereze resurse primare pentru industria locală ajunge să servească intereselor personale ale celor în poziții de putere, în timp ce cetățeanul de rând ajunge să plătească pentru a fi poluat, după cum arată și evenimentele recente de la Pata Rât.
Trebuie implementat un sistem de colectare selectivă coerent, iar administrația locală trebuie să preia inițiativa de îndată. Agravarea situației de la Pata Rât arată că orice zi în plus poate ajunge să ne coste.
O componentă importantă a acestui sistem este un mecanism de taxare la sursă a cantităților și tipurilor de deșeuri aruncate: Plătește-cât-arunci, sau după acronimul în engleză, PAYT. Aceasta va responsabiliza cetățeanul să fie mai atent cu ceea ce aruncă și va permite controlul cantităților de deșeuri într-o fază incipientă. Dacă știm cât și ce se aruncă, vom putea anticipa profitul potențial, punând capăt unei zone economice gri și permițând optimizarea investițiilor. În același timp, va crește cantitatea de resurse obținute prin reciclare, impulsionând industria locală și contribuind la crearea unor locuri noi de muncă. Descrierea mecanismului este disponibilă în rezumatul: Plătește-cât-arunci (Policy Brief).
Pentru ca acest sistem să funcționeze Primăria trebuie să coordoneze locuitorii orașului alături de operatorii de salubritate și de reciclare. Cerem demararea unor programe complementare care pot influența comportamentele de reciclare ale tuturor:
- Obligativitatea publicării online a datelor reale și complete referitoare la cantitățile și tipul de deșeuri preluate, precum și cantitățile de materiale reciclate;
- Transportarea separată a fiecărui tip de deșeuri în vehicule distincte marcate vizibil corespunzător;
- Campanii reale de informare și de conștientizare privind obligativitatea și necesitatea colectării selective;
- Operaționalizarea Poliției Locale pentru a realiza informarea, iar ulterior impunerea de sancțiuni celor care nu colectează selectiv;
- Afișarea obligatorie la intrarea în toate imobilele a dispozițiilor legale privind colectarea selectivă, până la atingerea cotelor de minim 70% colectare selectivă și minim 50% reciclare;
- Amplasarea în toate școlile a unor containere de colectare selectivă, care să fie preluate direct de către operatorul de reciclare, iar sumele pentru materialele reciclate să intre într-un fond administrat de părinți pentru a îmbunătăți condițiile în care învață elevii;
- Organizarea unei “Zile a porților deschise” la locurile destinate desfășurării reciclării, în care oricine poate merge pentru a se convinge că reciclarea are loc;
- Un sistem de amenzi pentru colectare incorectă, bazat pe puncte-penalizare, cu mărirea progresivă a cuantumului amenzilor în cazul abaterilor repetate;
- Promovarea și impunerea modelului ZERO WASTE pentru toate instituțiile și evenimentele publice;
- Amplasarea obligatorie de automate de reciclare în centre comerciale care să ofere bani sau puncte-reducere în unitățile gazdă.
USR propune începerea transparentizării sistemului de salubritate, iar aceasta nu se poate obține fără un sistem de taxare adecvat. Plătește-cât-arunci este primul pas.
Rezumatul politicii poate fi descărcat și de aici: MPL Policy Brief #2 – PAYT.
