”Tragedia de la Colectiv e despre (…) un sistem falimentar care de jos în sus și de sus în jos e putred, și, mai ales, despre un sistem criminal, incapabil în ultimă instanță să asigure siguranța unor tineri care au ieșit seara într-un club. Dar dincolo de toate acestea, tragedia de la Colectiv e și despre o societate, despre câteva milioane de cetățeni care asistă, se complac, înjură printre dinți eventual ori cel mult pe Facebook și continuă să se iluzioneze că schimbarea s-ar putea produce de la sine. Nu, nicio schimbare fundamentală nu vine de la sine la fel cum moartea tinerilor din Colectiv nu a venit de la sine oricâte tentative de a-l interpreta și trata ca pe un caz izolat se vor face.”

Cele câteva rânduri de mai sus le-am scris în urmă cu exact doi ani, la doar câteva ore de la incendiul din Colectiv. Informațiile apărute ulterior au confirmat, dincolo de orice dubiu, că tragedia nu a fost doar rezultatul unui accident, ci al corupției cvasi-generalizate, dusă până la nivelul la care apa de ploaie era plătită ca dezinfectant în spitalele din România. S-a schimbat ceva între timp?

În privința mentalităților elitei politice nu prea multe. Prima inițiativă legislativă pe care am semnat-o în mandatul de senator, la începutul acestui an, e generată direct de cazul Colectiv și prevede montarea unor plăcuțe informative pe clădirile care nu îndeplinesc standardele de siguranță impuse de ISU după tragedia de acum doi ani. Atenție, nu e vorba doar de restaurante ori de cluburi ci, în special, de imobilele în care funcționează instituții publice aflate în această situație, printre care sute ori chiar mii de școli și licee din România. Timp de mai multe luni, majoritatea PSD & ALDE a amânat punerea pe ordinea de zi a Senatului a proiectului de lege amintit. Când, într-un final, a ajuns în plen, proiectul a fost retras după o dezbatere încinsă, în care s-a văzut cât de speriată e actuala Putere de adoptarea legii: practic, toate aceste plăcuțe de atenționare nu ar face decât să scoată în evidență incompetența și iresponsabilitatea totală a unei guvernări care nu e în stare să asigure niște standarde minime de siguranță pentru clădirile în care, printre altele, studiază elevii și adolescenții din România. În cele din urmă, teama a învins: luni, proiectul de lege a fost adoptat tacit de Senat, prin împlinirea termenului pentru dezbatere şi adoptare. Frica a învins, momentan, majoritatea PSD & ALDE, dar votul final va fi la deputați.

Și așa ajungem la ceea ce s-a schimbat cu adevărat în România. Pentru că teama celor de la PSD își are sursa în mobilizările civice din ultimii ani, care au măturat guverne, au rupt alianțe majoritare ori au răsturnat în doar câteva zile rezultatul unui scrutin prezidențial. Ei bine, toate aceste mobilizări civice s-au amplificat major după Colectiv. E o stare de fapt care nu mai poate fi negată: o parte importantă a cetățenilor români a înțeles că dacă vor ca țara asta să se schimbe în bine, trebuie să se implice, fie contactându-și reprezentanții, fie ieșind în stradă și, mai ales, mergând la vot. Încă e departe ca aceasta să fie mentalitatea generalizată la nivelul societății românești, dar e deja suficient de reprezentativă pentru a pune la colț o putere autoritar-discreționară.

Faptul că proiectul Legii Colectiv a trecut de Senat (chiar dacă prin adoptare tacită) arată că jertfa tinerilor de acum doi ani nu a fost în zadar, la fel cum nu a fost în zadar lupa tuturor cetățenilor a căror voce s-a făcut auzită în stradă sau la vot după Colectiv. Avem (și ne asumăm ca) o datorie continuarea acestei lupte și, sunt convins, că tot mai mulți cetățeni se vor implica, la rândul lor, în schimbare. Iar aceasta este, cu adevărat, soluția ieșirii României din Era Corupției. Și ofranda pe care o putem aduce fiecare dintre noi memoriei celor care și-au pierdut viața în și după incendiul din Colectiv în spitalele din România.

***

NOTĂ: Proiectul Legii Colectiv a fost inițiat, semnat și depus, pe data de 22 februarie 2017,  de 28 parlamentari USR, 24 parlamentari PMP, 16 parlamentari PNL, câte doi parlamentari de la UDMR și PSD și unul din partea minorităților – detalii aici ; după numeroase amânări și întoarceri la comisiile de specialitate, proiectul a fost adoptat tacit de Senat pe data de 30 octombrie 2017, exact la doi ani de la tragedia din Clubul Colectiv; deciziopnală este Camera Deputaților