Orașele europene înțeleg lecțiile pandemiei, urmează Clujul!

Orașele europene înțeleg lecțiile pandemiei, urmează Clujul!

Orașe precum Bruxelles, Paris și Milano vor transforma câte o bandă de pe arterele principale de circulație în piste velo. În Paris vor fi amenajați 650 de km de piste velo pe carosabil, în timp ce în Milano vor fi amenajați 35 de km.

La fel ca în Milano, clujenii au de parcurs o distanță medie de doar câțiva kilometri pentru a ajunge la serviciu, fapt ce face destul de ușoară trecerea de la automobil la bicicletă. E nevoie ca oamenii să circule pentru a reporni economia orașului, or atunci când utilizăm autoturismele personale tot ce facem e să creăm ambuteiaje, deci să limităm mișcarea.

Sursa foto: https://tinyurl.com/ycsz6k8y

Contrar opiniei populare, pietonalizarea unor străzi nu scade afluxul de clienți, ci dimpotrivă, magazinele, restaurantele și barurile din aceste zone se bucură de o creștere a cifrei de afaceri. Atunci când vom “redeschide” orașul va trebui să avem și acest lucru în vedere.

În Vilnius, capitala Lituaniei, centrul urmează a fi redat nu doar pietonilor, ci și barurilor și restaurantelor. Pentru a putea fi respectată distanța minimă de doi metri între mesele restaurantelor, o bună parte din străduțele din oraș urmează a fi transformate în spațiu pentru terase.

În continuare, trebuie să începem implementarea și protejarea coridoarelor pietonale din oraș și întoarcerea dezvoltării orașului înspre cartiere. Trebuie să nu uităm că avem potențialul de a amenaja 75 de km de spațiu pietonal în oraș.

Parisul este un alt exemplu de curaj și viziune în materie de administrație publică. Ei își propun amenajarea a 650 de km de piste velo pentru că își pun în valoare două atuuri importante ale folosirii bicicletei: distanțarea socială și exercițiul fizic.

Sursa foto: https://tinyurl.com/yczqumyg

În centrul orașului Bruxelles, începând cu luna mai, automobilele, tramvaiele și autobuzele vor circula cu o viteză maximă de 20 km/h și vor avea prioritate bicicliștii și pietonii, care vor avea dreptul să circule și pe carosabil, nu doar pe trotuare, pentru a asigura astfel distanțarea socială.

Cluj-Napoca are o șansă unică să își regândească spațiul public și mobilitatea urbană, astfel încât să asigure mobilitatea oamenilor în condiții de deplină siguranță. Oamenii trebuie să circule, nu autoturismele.

Ghidul privind mobilitatea elaborat de Organizația Mondială a Sănătății ne recomandă ca în contextul crizei Covid-19 să evităm transportul în comun și autoturismului personal și să ne deplasăm pe jos sau cu bicicleta. Îndeplinim astfel două cerințe esențiale pentru a ne menține sănătoși: păstrăm distanța și în același timp facem și mișcare.

Referințe: https://twitter.com/baldwinmatthew_/status/1252321745027182593?s=12

https://www.forbes.com/sites/carltonreid/2020/04/22/paris-to-create-650-kilometers-of-pop-up-corona-cycleways-for-post-lockdown-travel/

https://plus.lesoir.be/295737/article/2020-04-20/pentagone-bruxelles-une-zone-20-avec-pietons-et-cyclistes-prioritaires

http://cycling.today/paris-spends-e300-million-to-convert-roads-to-bike-lanes-during-coronavirus/

http://www.flanderstoday.eu/corona-cyclists-claim-greater-share-road-space

https://www.theguardian.com/world/2020/apr/21/milan-seeks-to-prevent-post-crisis-return-of-traffic-pollution

4 comments

  • Silaghi Horatiu

    By Silaghi Horatiu

    Reply

    Articolul mi se pare de o prostie feroce. Se dorește doar aducerea în prim plan a unor doleanțe personale, fără cea mai mica analiza a specificului local. Bruxelles, Paris, Milano, Vilnius. Orașe de câmpie, care își permit sa se dezvolte concentric. Nu orașe de-a lungul văii, între dealuri. Articolul e probabil scris de unul care sta în Manastur și arde sa ajungă în Mărăști. Sau invers. Dacă stai însă în Făget și lucrezi la Clujana, pe jos faci 2.5 ore la dus și 3 ore la întors (11,5 km). Cu bicicleta cobori ușor, dar trebuie sa fii cel puțin vicecampion județean la ciclism sa urci Calea Turzii de la Opera pana la Petrom. Idem pe trasee care unesc orașul de Lombului, Dambul Rotund, Iris. Chiar dacă e mai scurta, urcarea pe bicicleta spre Cetatuie e o proba de maiestrie la 50 de ani, indiferent de traseul ales. Recomand amatorilor și urcarea cu bicicleta pe varianta Zorilor-Manastur sau Gheorgheni-Buna Ziua pe Fagului. Sau varianta Babes-Pasteur (Gh. Marinescu) – Eugen Ionesco. Iar pentru adevărații kamikaze, va propun o excursie pana în Feleac sau Valcele. Sa nu uitam că există multe persoane care stau acolo dar lucrează în Cluj. După cum sunt persoane care stau în Floresti și lucrează la aeroport sau locuiesc în Apahida și lucrează la Polus. După antrenamente serioase, va propun sa trecem la mersul pe ploaie și apoi pe zăpadă sau gheata. Acolo va fi chiar interesant și la coborâre, nu doar la urcare.
    Concluzii:
    1. Toate orașele de mai sus au rezolvat în urma cu mult timp problema tramei stradale (inclusiv pasaje, tuneluri, centuri, transport pe apă) și a transportului în comun (METROU !!!), astfel încât acuma se gândesc la tichia de margaritar. Iar autorul cere tichie, însă nu are nici măcar capul pe care s-o pună. Rezolvați trama stradala și asigurați un transport în comun impecabil pe TOATE direcțiile în Cluj și după aia mai povestim.
    2. Încetați sa mai gândiți egoist și dogmatic: ceea ce i se potrivește unuia e bun pentru toți. Nu e adevărat. Intr-un oraș cu geografia Clujului nu e deloc totuna unde locuiesti si/sau unde lucrezi. Înainte de a emite judecati de maxima valoare, puneți egoismul deoparte și evaluați toate datele problemei.

    • Ovidiu Nistor

      By Ovidiu Nistor

      Reply

      Sunt de acord cu dumneavoastră că avem nevoie de infrastructură (pasaje și centuri) și să rezolvăm problema tramei stradale, însă de ani buni tot așteptăm și așteptăm și nu se întâmplă nimic. Și atunci ce să facem?! Doar să așteptăm?
      Am propus o soluție rapidă și necostisitoare pentru a veni în sprijinul multor cetățeni care s-ar putea deplasa cu bicicleta. Bineînțeles, nu e o soluție care să beneficieze tuturor clujenilor, dat fiind faptul că avem cartiere care sunt pe dealuri și diferența de nivel nu permite utilizarea bicicletei (deși există și pentru aceste cartiere soluții: suport de biciclete montate pe autobuze, astfel încât la urcare să poți utiliza transportul în comun; și mai sunt și bicicletele electrice, care te asistă la urcare și poți urca lejer orice stradă din Cluj-Napoca).
      Dar sunt și cartiere legate între ele sau legate de zona centrală fără a fi o diferență mare de nivel și care ar putea beneficia imediat de transformarea unor benzi de circulație în piste de bicicletă. Majoritatea clujenilor stă în cartiere care nu sunt pe dealuri.
      Să spunem că am crea un flux doar pe axa E-V și tot am fi câștigați. Chiar și fantasmagoricul metrou tot o singură axă ar putea deservi, deci tot nu ar rezolva problemele celor care traverseaza orașul de la nord la sud sau invers.

      Măsura propusă este una de bun simț și avem și exemple concrete că funcționează: avem bulevardul Titulescu, unde dintr-o bandă dedicată parcajelor am obținut o bandă dedicată transportului în comun și bicicliștilor.

      Un principiu de bază al mobilității urbane statuează referitor la pistele de biciclete că “If you build it, they will come.”, dacă trasezi piste velo, bicicliștii nu vor întârzia să apară. Acest fapt e dovedit, chiar dacă unii refuză să-l accepte.
      Bicicleta nu se potrivește tuturor și nici nu a propus nimeni renunțarea de tot la mașini (care ar fi imposibilă, cel puțin încă o bună bucată de vreme), dar se potrivește multora și utilizarea ei are doar beneficii, în special pentru șoferi.

  • Pingback: Noutățile lunii aprilie, chiar și în pandemie - USR Cluj

  • Ovidiu Nistor

    By Ovidiu Nistor

    Reply

    Sunt de acord cu dumneavoastră că avem nevoie de infrastructură (pasaje și centuri) și să rezolvăm problema tramei stradale, însă de ani buni tot așteptăm și așteptăm și nu se întâmplă nimic. Și atunci ce să facem?! Doar să așteptăm?
    Am propus o soluție rapidă și necostisitoare pentru a veni în sprijinul multor cetățeni care s-ar putea deplasa cu bicicleta. Bineînțeles, nu e o soluție care să beneficieze tuturor clujenilor, dat fiind faptul că avem cartiere care sunt pe dealuri și diferența de nivel nu permite utilizarea bicicletei (deși există și pentru aceste cartiere soluții: suport de biciclete montate pe autobuze, astfel încât la urcare să poți utiliza transportul în comun; și mai sunt și bicicletele electrice, care te asistă la urcare și poți urca lejer orice stradă din Cluj-Napoca).
    Dar sunt și cartiere legate între ele sau legate de zona centrală fără a fi o diferență mare de nivel și care ar putea beneficia imediat de transformarea unor benzi de circulație în piste de bicicletă. Majoritatea clujenilor stă în cartiere care nu sunt pe dealuri.
    Să spunem că am crea un flux doar pe axa E-V și tot am fi câștigați. Chiar și fantasmagoricul metrou tot o singură axă ar putea deservi, deci tot nu ar rezolva problemele celor care traverseaza orașul de la nord la sud sau invers.

    Măsura propusă este una de bun simț și avem și exemple concrete că funcționează: avem bulevardul Titulescu, unde dintr-o bandă dedicată parcajelor am obținut o bandă dedicată transportului în comun și bicicliștilor.

    Un principiu de bază al mobilității urbane statuează referitor la pistele de biciclete că “If you build it, they will come.”, dacă trasezi piste velo, bicicliștii nu vor întârzia să apară. Acest fapt e dovedit, chiar dacă unii refuză să-l accepte.
    Bicicleta nu se potrivește tuturor și nici nu a propus nimeni renunțarea de tot la mașini (care ar fi imposibilă, cel puțin încă o bună bucată de vreme), dar se potrivește multora și utilizarea ei are doar beneficii, în special pentru șoferi.

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *
You may use these HTML tags and attributes: <a href="" title=""> <abbr title=""> <acronym title=""> <b> <blockquote cite=""> <cite> <code> <del datetime=""> <em> <i> <q cite=""> <s> <strike> <strong>