USR Cluj consideră că bugetul local este adoptat în condiții de lipsă de transparență. Pentru ca dezbaterile cu privire la distribuirea a 1,35 de miliarde de lei să se realizeze cât mai eficient, USR Cluj propune respectarea a trei pași:

1. Publicarea pe site-ul primăriei a notelor de fundamentare și a studiilor de impact pentru bugetul local pe 2017 pentru a urmări raționamentele care stau la baza politicilor publice pe diferite domenii de activitate. Recomandăm publicarea într-un format accesibil, optimizat pentru căutare, adică HTML cu un motor de căutare și nu PDF-uri cu foi scanate.

2. Stabilirea unui calendar de întâlniri, forumuri și dezbateri de-a lungul anului în cadrul unui proces de bugetare participativă prin care 10% din bugetul de dezvoltare a orașului, adică aprox. 43 de milioane de lei, să fie distribuiți nu doar prin consultarea cetățenilor, ci și prin acordarea participanților offline și on-line a unui drept de co-decizie. Asumarea să fie conformă recomandărilor agendei sociale europene (Europe 2020), astfel încât obiectivele sociale sa devină obiective orizontale în fiecare domeniu al dezvoltării locale. Propunem ca experimentul-pilot să fie baza unei inițiative legislative transpartinice pentru buget participativ la finalul anului 2017. 

3. Corelarea bugetului cu strategia de dezvoltare a orașului (2014-2020) pentru a nu mai avea un procent similar de peste 80% de obiective nerealizate ca în strategia anterioară (2007-2013). Bugetul trebuie corelat nu doar cu strategia, ci și cu propunerea venită dinspre societatea civilă de a realiza politicile publice în cadrul unei viziuni integratoare și printr-un concept îndrăzneț de candidatură: Cluj, Capitală Europeană Verde.

Pe fond, USR Cluj propune 9 amendamente la bugetul pe 2017:

1. Alocări de fonduri pentru exproprieri de spații verzi de minimum 10 milioane, potrivit prevederilor legale care permit exproprierea, pentru a crea parcuri care să corecteze urbanismul haotic al ultimelor decenii (Parcul Est / Între Lacuri, zona La Terenuri – Mănăștur, Parcul Detunata, Parcul Primăverii, Cetățuia etc.)

2. Alocarea de 100.000 lei pentru locuințe sociale pe str. Ghimeșului este insuficientă în raport cu cererea mare de locuințe sociale. Clujul este în situația de blamat prin crearea de către autorități a unuia dintre cele mai mari ghetouri din țară din jurul unei rampe de gunoi, 42% dintre patarâteni fiind evacuați de municipalitate. Propunem alocarea unei sume proporționale cu gravitatea situației. Suplimentarea patrimoniului de locuințe sociale prin introducerea unui barem (1-3%) obligatoriu pe care îl asigură dezvoltatorii privați în schimbul unui bonus CUT.
3. Suplimentarea fondurilor pentru decolmatarea nu doar a Lacului 1, ci și a Lacului 3 din Gheorgheni și legarea printr-o alee pietonală și printr-un canal de Lacul 1 pentru a avea cea mai lungă alee pietonală din Cluj. Decolmatarea Lacului 3 și unirea cu Lacul 1 pune bazele celui mai mare parc al orașului, angajament neonorat de primărie în ciuda promisiunii survenite în urma unei petiții cu 3.000 de semnatari.

4. Suplimentarea de fonduri pentru deschiderea curților școlilor după cursuri, triplând astfel cantitatea de spații de joacă din Cluj. Suplimentarea să vizeze activități de after school în aer liber, care să implice elevii și profesorii în concursuri interșcolare. Propunem direcționarea de fonduri pentru asociațiile de locatari și alte ONG-uri pentru desfășurarea de activități sportive pentru rezidenți. Amintim că societatea civilă a arătat că curțile școlilor sunt închise ilegal, prin nerespectarea de către școli și primărie a hotărârii de consiliu local care prevede deschiderea curților. În Polonia, curțile școlilor sunt deschise pentru mișcare și sănătatea elevilor și rezidenților, iar în cazul închiderii curților, cetățenii sunt încurajați să sune la poliție. Discuțiile despre sănătate în spațiul clujean trebuie realizate, în primul rând, în termeni de prevenție pentru ca alocările de fonduri pentru sănătate să fie eficiente pe termen mediu și lung.

5. Considerăm că 40 de platforme subterane de colectare selectivă a deșeurilor menajere sunt prea puține pentru problemele de poluare ale orașului generate de rampele din Pata Rât. Propunem realizarea unui număr cel puțin triplu de platforme, coroborat cu alte măsuri de reducere a risipei alimentare și, în general a poluării rezultate în urma colectării deșeurilor fără separare și a depozitării necorespunzătoare (separare la sursă generalizată, crearea a cel puțin un punct de colectare a electronicelor scoase din uz în fiecare cartier, crearea unor stații de compost pentru deșeuri menajere, plată diferențiată pentru colectare și introducerea unui sistem de amenzi în funcție de gradul de separare etc.)

6. Colaborarea cu Consiliul Județean, UBB și UMF pentru a crea un singur parking în Hașdeu, de dimensiuni mai mari, pe spațiul fostului proiect Akademia Shoping Center, și nu a două parkinguri în aceeași zonă. La schimb, UBB să permită accesul liber în Parcul Babeș și deschiderea parcului spre Someș și Canalul Morii în acord cu întoarcerea orașului cu fața la râul său.

7. Crearea unui patinoar artificial în Parcul Central sau în apropierea Polivalentei să fie cuplată cu menținerea patinoarului ca bun comun, cu acces general. Patinoarul informal din parc este singurul patinoar gratuit din Cluj, de aceea cerem menținerea gratuității, așa cum a cerut societatea civilă în cazul Bazei Sportive Gheorgheni, iar dacă nu e posibil, crearea altui patinoar în apropiere.

8. Implementarea sistemului GIS pentru gestionarea spațială a activităților administrative, ca parte a digitalizării activității administrației.
Orașe importante au introdus deja acest sistem (Sibiu, Oradea, Timișoara etc) care permite colectarea, prelucrarea și transmiterea datelor aferente procesului administrativ într-un sistem de coordonate geografice, în corelare cu alte instituții și actori (urbanism, trafic, impozitare, cadastru, rețele edilitare, evidența populației etc).

9. Extinderea proiectului Cluj Bike prin suplimentarea numărului de stații și biciclete. Deschiderea acestui program și pentru persoanele care nu au reședința în Cluj, astfel încât să poată fi utilizat de către turiști printr-o procedură simplificată. Extinderea infrastructurii de piste de biciclete.