La nivel național, prezența la vot la alegerile parlamentare a fost de 39,49%, cu aproape zece procente mai puțin decât la alegerile locale din acestă vară (48,27%). Orașe precum București și Cluj-Napoca s-au plasat, însă, împotriva trendului. Față de 33,09% bucureșteni care au ieșit la vot pe 5 iunie, duminică prezența a fost de 41,61%, asta în timp ce la Cluj-Napoca, procentul a crescut din vară de la 37,06% la 45,04%, în condițiile în care la nivelul întregului județ Cluj prezența a fost pe minus. Referindu-ne la numărul efectiv de votanți, acesta a crescut din vară și până acum la Cluj-Napoca cu peste 20.000, adică aproape 20%! Cum se explică asta și de ce principalul câștigător a fost USR? Evident, răspunsul meu va viza situația de la Cluj, pe care o cunosc direct.

***

Duminică dimineața, la ieșirea din secția de votare, îmi exprimam speranța că românii vor transmite un semnal istoric că își doresc altfel de politicieni – integri, onești, competenți și empatici cu problemele comunității și societății din care fac parte și pe care o reprezintă. Măsura în care s-a transmis un astfel de mesaj la nivel național e greu de probat. În privința Clujului și, în special, a municipiului Cluj-Napoca rezultatele sunt cât se poate de evidente.

La finalul zilei de 11 decembrie 2016, în Cluj-Napoca votaseră 122.512 cetățeni, cu peste 20.000 mai mulți decât cei care s-au prezentat la vot în vară, la locale (102.226). Asta în condițiile în care, la nivelul întregului județ, participarea a fost pe minus: 244.533 la parlamentare, respectiv 272.593 la localele din vară. Așadar, fără creșterea din municipiul Cluj-Napoca, la nivelul întregului județ s-ar fi înregistrat un deficit de cel puțin 50.000 de votanți, fapt care ar fi situat Clujul la coada Topului prezenței la vot la nivel național, acolo unde s-a aflat în mod constant la ultimele runde de alegeri (exceptând turul al II-lea al prezidențialelor din 2014).

prezenta-la-vot-cluj-napoca

(sursa: aici)

Cine a reușit această mobilizare extraordinară (de plus 20%) la nivelul municipiului, mobilizare care vine în contradicție totală și cu ce s-a întâmplat în restul județului, dar și la nivel național? O parte din răspuns este UDMR, partid care a reușit să se apropie de cota de 15% obținută și în vară, la nivel de județ. Atenție: numărul total al votanților maghiari la nivel de județ a fost cam același: 35.855 în vară, la locale, respectiv 34.970, acum, la parlamentare. Din acest punct de vedere, menținerea UDMR la același procent la nivelul județului nu se explică doar printr-o mobilizare mai mare în Cluj-Napoca, ci și prin rata mai scăzută de prezență la vot la nivelul întregului Colegiu 13 Cluj. (Nota bene: chiar dacă, procentual, PSD a crescut în județ, la nivel de voturi a pierdut: 68.331 în vară, respectiv 62.505 acum).

Marea diferență la nivel de municipiu (dar și la nivelul județului – o treime din voturi noastre) a fost făcută însă, în mod evident, de USR. Cele 22 de procente pe municipiu, care ne clasează pe locul al 2-lea, la doar câteva puncte de PNL, dar în fața PSD și UDMR nu lasă loc de dubii. E greu de spus câți dintre cei 20.000 de noi votanți au ales USR, dar nu e deloc hazardat să apreciem că partea cea mai importantă au ales oferta noastră. Ce a avut în plus această ofertă, comparativ cu cea a celorlalte partide, atât la nivel național, cât și la nivel local? Inclusiv în comparație cu oferta USR la nivel național (desigur, mă refer la diferență, pentru că e evident, o parte din voturi au fost aduse de cea a partidului la nivel național)?

REZULTATE (încă neoficiale, la nivelul municipiului Cluj-Napoca)

Camera Deputaților
1. PNL 32.920 voturi 27,32%
2. USR 26.747 voturi 22,20%
3. PSD 23.111 voturi 19,18%
4. UDMR 17.717 voturi 14.70%
5. ALDE 7.040 voturi 5,84%
6. PMP 3.628 voturi 3,01%
La Senat, ordinea e aceeași și diferențele sunt de câteva sute de voturi, plus-minus la fiecare partid

În primul rând e vorba, în opinia mea, de istoria recentă a Clujului (am detaliat-o și în recenta carte ”Fraierilor!”), care a generat o comunitate mult mai activă și implicată civic decât în restul orașelor mari din România. Ce s-a întâmplat în timpul protestelor pentru Roșia Montană, începutul protestelor pentru Arafat și sănătate din ianuarie 2012, protestele împotriva ACTA, corupției, legilor speciale, legilor Big-Brother, păduri, inclusiv pentru dreptul la vot al diasporei din noiembrie 2014 sunt dovezi care nu lasă loc de dubii (dar care, pe riscul unora sau altora, pot fi ignorate la nivel central, ca până acum). Dar aceasta este doar o parte a explicației victoriei. Membrii acestei comunități cât se poate de implicate civic au avut (și încă au reticențe serioase) să se implice politic ori măcar să suțină o implicare politică a unora dintre ei.

Partea a doua a explicației vine de la cei care și-au asumat formarea Filialei Cluj a USR, proveniți într-o mare măsură din domeniul IT-ului, antreprenoriatului mic și mijlociu autohton, economiei, medicinei, profesiilor liberale și ONG-urilor. Un melanj a ceea ce reprezintă (și e foarte bine reprezentată în Cluj) așa-numita pătură mijlocie. Oameni cu o anumită autonomie, cu timp și resurse să se implice în viața comunității. Au dovedit-o cu vârf și îndesat pe parcursul campaniei de strângere de semnături și apoi a campaniei electorale – donații, zeci și sute de ore ”de teren” pe străzile și pe ulițele orașelor și satelor din județ ori la sediu, voluntariind – foto-video, design, căutând reprezentanți și delegați pentru secții, concepând și organizând evenimente etc. Pentru mine va rămâne memorabilă mirarea unui reprezentant PSD, dintr-o secție din Grigorescu, pe la ora 04.00 AM, când încă se mai număru voturi, când a aflat că avem sute de delegați în secții (pentru cei care nu știu: reprezentanții plătiți sunt una – din păcate, USR Cluj a avut ”dreptul” prin tragere la sorți doar la… 14 -, delegații voluntari, altceva). ”Păi îi plătiți voi…”, a mormăit domnul. ”De unde să-i plătim? Nu, doar că nu-i plătim, dar unii dintre ei sunt dintre cei care au făcut donații ori au participat la chetele pentru banii de motorină și benzină pentru deplasările din județ…” Privirea lui uimită mi-a dat energie pentru ultimele ore ale campaniei electorale, încheiate la ora 6.00 AM a zilei de luni, 12 decembrie.

Cu tot subiectivismul implicit (pe care mi-l asum), zic că succesul USR la Cluj se datorează susținerii acestor două comunități (prezentate succint mai sus) care conlocuiesc în Cluj, dar care s-au intersectat mai mult în momente de criză (în stradă, în timpul susținerii unor cauze comune). Mai în glumă, mai în serios, eu zic că această campanie electorală de la Cluj e ”începutul unei frumoase prietenii”. Cred că în momentul în care reușim o alianță între zona mijlocie și cea a activismului civic, putem obține mult mai multe lucruri bune decât un scor suprinzător într-o circumscripție electorală. Fie ea chiar și cea de la Cluj. Iar în campanie, am trăit pe viu un astfel de moment.

pata-rat-12Pe 30 noiembrie, discutam și rediscutam ce să facem de Ziua Națională, până la care mai rămăseseră câteva ore. Aveam de ales între o socializare internă ori de profitat de numărul mare de oameni care urmau să vină la focurile de artificii, pentru a distribui la plecare materiale promoționale. După discuții interminabile (pro și contra, eu fiind unul dintre adepții ideii că într-o zi cu o semnificație eminamente politică, nu ai de ce să nu-ți asumi acțiuni politice), a venit propunerea să mergem la Pata Rât, pentru a fi împreună cu cei pentru care Ziua Națională nu are cine știe ce importanță. Ideea, care n-a venit de la vreunul dintre cei implicați civic în domeniu, ca Adi Dohotaru (Adi nici măcar nu era de față la discuția asta), a fost adoptată aproape instant de cei prezenți! Așa am ajuns, cei mai mulți pentru prima dată, de 1 Decembrie, la Pata Rât, într-o acțiune care în marea majoritate a orașelor din România ar fi dus la deficit de voturi. Acesta a fost unul dintre momentele cheie ale campaniei, iar problema (rezolvării) locuirii a devenit un subiect de discuții interne, în limita permisă de campanie, între membrii Filialei Cluj a USR. Evident, că într-un timp atât de scurt nu aveam cum să găsim un răspuns, o soluție dacă nu unanim, măcar majoritar acceptată. Dar a fost un prim pas (mare de această dată) pentru o colaborare, construcție și, zic eu, ”o frumoasă prietenie”, între cele două comunități amintite mai sus.

Desigur, încrederea primită, mobilizarea din ultimele zile ale campaniei, inclusiv cea de pe Facebook, din ziua votului, ne obligă. Și ne obligă enorm. În campania asta n-am avut nicio problemă să ieșim în stradă, să ne întâlnim cu oamenii. Da, ni s-a strigat și nouă ”Toți sunt hoți, trădători, vânduți lui Soros etc.”, dar n-aveam nici o problemă să-i dau un fluturaș pe care apărea fotografia mea și să-i spun ”eu sunt unul dintre candidați, de ce spuneți asta?”. Asta e o altă poveste, despre distanța care există acum între parlamentari și cetățeni, dar, în același timp e și o atenționare pentru mine și toți colegii mei. Pentru că și peste o lună, două, un an, doi, trei sau patru trebuie să ieșim cu aceeași relaxare în stradă, să ne întâlnim cu oamenii, convinși fiind că singurul reproș care ni se poate aduce e de genul celor aberant consipraționiste (gen ”oamenii lui Soros”). Cele câteva zeci de mii de cetățeni care ne-au acordat încrederea și votul ne obligă la asta.

ziariada-usr

O imagine care explică din alt punct de vedere victoria USR la Cluj: o parte din voluntarii USR, pregătindu-se să plece prin satele județului, să distribuie ziarul ”Oameni de Cluj”. Era una din zilele lor libere, iar pentru motorină și benzină au făcut chetă. Asta chiar dacă unii dintre ei orcium donaseră pentru tipărirea ziarului (conceput și realizat, de asemenea, pe bază de voluntariat) sau pentru alte acțiuni. Din zona rurală, am strâns peste 5.000 de voturi