Legea USR pentru înființarea Direcției de Investigare a Infracțiunilor de Mediu (DIIM, cunoscută și sub numele DNA-ul Pădurilor) a generat dezbateri intense în comisiile de specialitate de la Senat. 

Ieri și astăzi, legea a intrat în discuții în comisiile de aviz, în care votul final a fost împărțit. Astfel, DNA-ul Pădurilor a primit aviz favorabil în Comisiile pentru Agricultură, în cea pentru Apărare și cea de Muncă, și aviz negativ în Comisiile pentru Ape și Păduri, Comisia de Buget Finanțe și respectiv Administrație. Reprezentanții Guvernului Orban la dezbateri, în special cei ai ministerelor Mediului și Justiției, s-au opus în mod repetat propunerii legislative.

”Interesul legat de această lege este uriaș, atât în societate, cât și în rândul politicienilor. E normal să existe dezbateri intense, chiar și cu scântei. Tăierile ilegale de păduri, poluarea, deșeurile, contaminarea și secarea râurilor sunt lucruri care nu mai pot fi ignorate, indiferent câte sute de milioane și chiar miliarde de euro ajung în buzunarele infractorilor, corupților și susținătorilor lor politici. De aceea nu înțeleg lipsa totală de flexibilitate și opoziția Guvernului Orban și a reprezentanților ministerelor Mediului, respectiv Justiției, în discuțiile din comisii. Încă de la Camera Deputaților, argumentele lor au fost desființate, dar au venit și la Senat, fix cu aceeași placă. Nu ai cum să spui că ”actuala organizare a procurorilor e suficientă”, că ”trebuie îmbunătățită doar pe ici, pe colo”, că ”există o rețea informală de procurori care schimbă informații pe cazurile legate de mediu” ori că ”sunt suficiente atribuțiile Gărzilor de Mediu și Forestieră ți ale Poliției”, în condițiile în care fenomenul infracțional în domeniu crește”, a declarat senatorul USR Mihai Goțiu, care a participat la dezbaterile din Comisiile pentru Apă și Păduri, respectiv Agricultură.

Mihai Goțiu a prezentat datele dintr-un răspuns oficial, primit de la Ministerul Justiției, care arată că în timp ce volumul de lemn dispărut din păduri fără acte s-a dublat, numărul de dosare trimise în instanță și de condamnări pentru infracțiuni la regimul silvic s-a redus cu aproape 50%. Datele Inventarului Forestier Național (IFN), ciclul 1, arătau, în 2015, că volumul de lemn dispărut anual era de 8,8 milioane de metri cubi pe an. Patru ani mai târziu, datele IFN, ciclul 2, arată că cifra a ajuns la 20 de milioane de metri cubi anual. Comparativ, în 2017, procurorii au trimis instanțelor 631 de dosare legate de infracțiuni la regimul silvic și au existat 534 de persoane condamnate definitiv. În 2018, am avut 459 de dosare noi trimise în instanță și 441 persoane condamnate, iar în primul semestru din 2019, au fost 209 de noi dosare și 219 persoane condamnate.

”Care e eficiența rețelei informale de procurori de care vorbește Ministerul Justiției, care se mai ocupă mai mult în timpul liber de specializarea pe infracțiuni de mediu, dacă la un volum dublu de lemn furat, avem cu 50% mai puține dosare penale în instanță și persoane condamnate? Și atunci, cât de credibile mai sunt afirmațiile ministrului Mediului, Costel Alexe, că ar avea toleranță zero față tăierile ilegale de păduri, dar Ministerul pe care îl conduce, Ministerul Justiției și Guvernul Orban, în ansamblul lui, se opun unei legi esențiale pentru lupta cu Mafia Pădurilor?”, a arătat Mihai Goțiu.

Legea pentru înființarea Direcției de Investigare a Infracțiunilor de Mediu (DIIM) a fost inițiată de parlamentarii USR din Comisiile pentru Mediu și Juridice: George Dircă, Stelian Ion, Silviu Dehelean, Mihai Goțiu, Cornel Zainea, Allen Coliban și Daniel Popescu. Legea a fost adoptată de Camera Deputaților, iar camera decizională este Senatul. După dezbaterile din comisiile avizatoare, săptămâna viitoare, legea va fi discutată în comisiile de raport (Comisia Juridică, respectiv Mediu), după care va ajunge la votul final, în plen.