Propunerea USR de înființare a unei Direcții de Investigare a Infracțiunilor de Mediu (DIIM), recomandată de Consiliul Uniunii Europene

Propunerea USR de înființare a unei Direcții de Investigare a Infracțiunilor de Mediu (DIIM), recomandată de Consiliul Uniunii Europene

Înființarea unei structuri speciale de magistrați profesionalizați în domeniul combaterii infracțiunilor împotriva mediului este una dintre recomandările cuprinse în Raportul pentru România al Grupului de lucru privind chestiuni generale, inclusiv evaluare (GENVAL), care funcționează la nivelul Consiliului Uniunii Europene. Propunerea legislativă a USR de înființare a unei Direcții de Investigare a Infracțiunilor de Mediu (DIIM), prezentată în media și sub numele de ”DNA-ul Pădurilor”, este în concordanță cu eforturile Uniunii Europene pentru combaterea infracționalității în domeniu.

Constatări și recomandări GENVAL

În prima parte a anului trecut, GENVAL a realizat rapoarte de evaluare, pentru fiecare țară a UE, a modului în care se luptă împotriva infracționalității din domeniul deșeurilor, în special, și a celor din domeniul mediului, în general, iar în luna decembrie 2019 a prezentat un raport la nivel european, care, pe lângă concluzii, cuprinde o serie de recomandări.

  • Amploarea fenomenului de infracționalitate în domeniul mediului, este necunoscută
  • Nu există date și statistici concludente,
  • Nu există o prioritizare pentru rezolvarea acestei probleme,
  • Nu există procurori și judecători specializați, cursuri de formare ori o structură specială a magistraților

”Printre marile probleme semnalate de raportul pentru România, dar și pentru alte țări europene, sunt cele legate de faptul că nu e cunoscută amploarea fenomenului de infracționalitate în domeniul mediului, că nu există date și statistici concludente, că nu există o prioritizare pentru rezolvarea acestei probleme, că nu există procurori și judecători specializați, cursuri de formare ori o structură specială a magistraților. Inițiativa legislativă a USR de înființare a DIIM, intrată în dezbatere în Parlament, are ca scop să rezolve aceste carențe majore semnalate de rapoartele organismelor Consiliului Uniunii Europene”, a explicat Mihai Goțiu (USR), unul dintre inițiatorii legii, membru în Comisia pentru Ape și Păduri din Senat.

Raportul analizează activitatea în domeniul combaterii infracțiunilor de mediu a mai multor instituții și categorii profesionale – Garda Națională de Mediu, Poliția Română, procurori și judecători.

Cu câteva excepții (de exemplu un procuror specializat în cadrul Parchetului Constanța), România nu are procurori specializați în domeniul mediului. (…) Nu există instanțe sau judecători specializați în judecarea infracțiunilor în materie de deșeuri. Se pare că numai câteva cazuri au fost aduse în fața instanței. (…) În ceea ce privește capacitățile de formare, programele de formare nu se axează suficient pe judecători și procurori”, se arată în raport.

Raportul GENVAL subliniază importanta

  • îmbunătățirii capacității de depistare a infracțiunilor și subliniază rolul esential pe care îl au, pentru realizarea acestui deziderat, procurorii specializați în infracțiunile împotriva mediului
  • creșterea gradului de conștientizare cu privire la problema infracțiunilor

De asemenea, Raportul GENVAL mai menționează:

Unele dintre organismele guvernamentale trebuie să acorde o mai mare prioritate protecției mediului. Îmbunătățirea capacității de depistare a infracțiunilor ar putea spori eficacitatea acestei lupte. (…) Procurorii specializați în infracțiunile împotriva mediului sunt esențiali pentru succesul investigațiilor și al procedurilor judiciare în acest domeniu, datorită rolului important pe care îl joacă în cadrul sistemului românesc de cercetare penală. Interpretarea lor asupra faptelor la începutul unui caz poate fi decisivă. De asemenea, ei trebuie să știe cum să instrumenteze cazul, întrucât trebuie să ghideze poliția și să coordoneze acțiunea altor autorități în faza preliminară a investigației, dar și să supravegheze colectarea probelor”.

Raportul salută inițiativa din 2018, de constituire în România a unei rețele informale, de aproximativ 100 de practicieni (procurori), o consideră un prim pas către creșterea gradului de conștientizare cu privire la problema infracțiunilor împotriva mediului în rândul magistraturii, dar arată că:

Utilitatea acestei rețele nu a fost încă demonstrată de către practicieni. (…) O rețea informală în sine nu va asigura capacitatea necesară pentru urmărirea penală a infracțiunilor împotriva mediului în cadrul parchetelor în întreaga țară. (…) O definire clară a competențelor și sarcinilor în cursul activității curente este necesară pentru o urmărire penală mai eficientă a infracțiunilor împotriva mediului. Ar trebui să existe procurori specializați care să beneficieze de formarea aprofundată necesară în materie de drept al mediului și să dobândească experiență prin concentrarea cauzelor de mediu în portofoliul lor.

”În România nerespectarea legislației mediului reprezintă o gravă problemă. Tăieri ilegale de păduri, încălcarea flagrantă a legislației care protejează spatiile verzi din zonele urbane, poluările masive și nerespectarea legislației privind gestionarea deșeurilor, poluarea aerului solului și subsolului, toate acestea au proliferat în ultima perioadă. Organele judiciare, în actuala organizare, nu au putut face față multelor și gravelor infracțiuni comise împotriva mediului. De aceea este absolut necesară înființarea unei structuri specializate de parchet care să aibă în competență investigarea infracțiunilor de mediu și care să prezinte periodic rapoarte cu privire la activitatea sa. Specializarea magistraților și a polițiștilor pe aceasta zonă de competență este obligatorie, iar orice întârziere în luarea acestor măsuri compromit șansele generațiilor viitoare la un mediu sănătos”, a motivat Stelian Ion, deputat USR, membru în Comisia Juridică și unul dintre inițiatorii propunerii legislative.

Printre recomandările Raportului pentru România se numără:

  • acordarea de prioritate combaterii criminalității de mediu;
  • încurajarea creării unei unități specializate în cadrul Poliției și desemnarea de procurori specializați la nivel regional și/sau național;
  • oportunități de formare pentru practicienii implicați în depistarea și/sau combaterea infracțiunilor împotriva mediului (de exemplu poliția, autoritățile vamale, procurori și judecători);
  • încurajarea revizuirii legislației naționale privind criminalitatea de mediu pentru a evita inconsecvențele și pentru a le permite practicienilor să aplice normele privind criminalitatea de mediu.

”Asistăm în mod clar la o nevoie de reglementare juridică care să răspundă simetric la infracțiunile împotriva mediului cu efecte grave asupra sănătății publice. Infracțiunile de mediu reprezintă a 4-a cea mai gravă categorie de infracțiuni înfăptuite după traficul de ființe umane, arme și droguri, iar în prezent majoritatea covârșitoare a infracțiunilor de mediu sunt „pierdute” prin hățișul birocratic, prin înțelegeri între anumiți decidenți politici și companii private ori prin ineficiența instituțiilor existente. DIIM-ul vine să umple acest gol de responsabilitate juridică clară și să combată printr-o singură voce distrugerea mediului înconjurător”, a completat senatorul USR George Dircă, membru în Comisia Juridică și, de asemenea, inițiator al propunerii legislative.

”Pandemia de coronavirus a scos la iveală cât de vulnerabilă este societatea umană, la nivel global. Au fost publicate deja mai multe studii care arată legături directe între apariția și răspândirea virusului din cauza distrugerii biodiversității, respectiv agravarea efectelor acestuia din cauza poluării. Distrugerile de mediu reprezintă atentate la adresa sănătății umane și crează vulnerabilități uriașe pentru societatea în care trăim. E momentul să înțelegem pe deplin această realitate și să acționăm în consecință, pe toate planurile”, a concluzionat Mihai Goțiu.

Propunerea legislativă pentru înființarea Direcției Speciale de Investigare a Infracțiunilor de Mediu a fost inițiată de parlamentarii USR din Comisiile pentru Mediu și Juridice: Stelian Ion, Silviu Dehelean, Dan Popescu, Cornel Zainea, George Dircă, Mihai Goțiu și Allen Coliban. Inițiativa se află în dezbatere în comisiile de specialitate de la Camera Deputaților și a fost programată deja, în această săptămână, pentru votul în plen, unde va ajunge după finalizarea raportului Comisiei Juridice. Cameră decizională va fi Senatul.

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *
You may use these HTML tags and attributes: <a href="" title=""> <abbr title=""> <acronym title=""> <b> <blockquote cite=""> <cite> <code> <del datetime=""> <em> <i> <q cite=""> <s> <strike> <strong>