Lacul de levigat și criza din Pata Rât

Lacul de levigat și criza din Pata Rât

În urma vizitei de la Pata Rât și a întâlnirii de la Prefectură am adresat câteva întrebări Min. Mediului. Dacă nu facem presiuni acum pentru un sistem funcțional de gestionare a deșeurilor, vom trăi într-un oraș și mai poluat în anii următori!

ÎNTREBARE

Către: Doamna Grațiela Leocadia Gavrilescu

De la: Deputat Adrian Octavian Dohotaru

Obiectul întrebării: Lacul de levigat și măsuri de atenuare a impactului de mediu în cazul crizei create la Pata Rât, Cluj-Napoca

Stimată doamnă ministru Grațiela Gavrilescu,

În lipsa colectării separate la sursă pe cel puțin trei fracții (reciclabil, biodegradabil, rezidual), programate în zile diferite, pe tip de deșeu, în lipsa implementării unor măsuri de prevenire a generării de deșeuri și în lipsa educației, a sancțiunilor și a depozitării neconforme, avem la Cluj un lac de levigat, munți de deșeuri și poluare care afectează orașul.
La întâlnirea de la Prefectura Cluj pe care ați condus-o a fost propusă și anunțată ca fiind funcțională de la mijlocul lunii octombrie o stație de osmoză inversă care să trateze levigatul. Stația poate trata 165 de metri cubi de levigat, dar scurgerile actuale, potrivit specialiștilor, sunt de 230 de metri cubi. Scurgerile de levigat și lacul format au mai multe surse: rampa veche, intervențiile repetate ale pompierilor pentru a stinge incendiile și depozitul temporar RADP.
Există un studiu realizat de Agenția pentru Protecția Mediului Cluj, în colaborare cu Consiliul Județean Cluj și alte organisme abilitate, cu privire la sursele levigatului? În cazul în care nu există, când va fi definitivat și la inițiativa cărei instituții? Dacă se constată că o bună parte din scurgerile de levigat vin de la depozitul temporar RADP, din subordinea Primăriei Cluj, ce măsuri iau Ministerul Mediului și Agenția pentru Protecția Mediului Cluj din subordinea sa?
Totodată, doresc să vă re-supun atenției, verificarea respectării prevederilor Ordinului Ministrului Sănătății 119/2014, cap 1. Art 11, privind distanța minimă legală de protecție sanitară între teritoriile protejate și a depozitelor de deșeuri care produc disconfort și riscuri asupra sănătății populației din Pata Rât, a căror locuințe se găsesc la mai puțin de 1000 de metri de platformele de stocare temporară a deșeurilor RADP și Salprest Rampă. Amintesc că la Pata Rât au fost evacuate de Primăria Cluj-Napoca sute de persoane, iar locuințele construite de Primărie pentru aceștia au fost amplasate la 350 de metri de depozitul SALPREST și la 850 de metri de depozitul RADP, amenajate ulterior mutării. Potrivit directorului Direcției de Asistență Publică Cluj, distanțele de protecție sanitară avizate pentru cele două platforme temporare au fost asimilate cu cele pentru rampele de transfer, respectiv de 200 de metri, conform prevederilor din Ord. MS 119/2014. DSP Cluj a emis avizul care a fundamentat acordul de mediu pentru cele două depozite temporare din partea Agenției de Protecția Mediului în ciuda acestor disfuncționalități.
În cazul în care avizul DSP și autorizația APM nu respectă prevederile legale și platformele temporare vor fi închise, ce măsuri vor fi dispuse pentru a asigura continuitatea colectării deșeurilor în județul Cluj?

Cu respect,
Adrian Dohotaru
Deputat USR de Cluj

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *
You may use these HTML tags and attributes: <a href="" title=""> <abbr title=""> <acronym title=""> <b> <blockquote cite=""> <cite> <code> <del datetime=""> <em> <i> <q cite=""> <s> <strike> <strong>