Alexandra Oană, candidat USR PLUS: În Borhanci, Baciu sau Someșeni educația performantă nu ar trebui să fie un lux, ci o normalitate, la tine în cartier.

Alexandra Oană, candidat USR PLUS: În Borhanci, Baciu sau Someșeni educația performantă nu ar trebui să fie un lux, ci o normalitate, la tine în cartier.

Zilele trecute presa relata impresiile unei învățătoare despre începerea noului an școlar. Aceasta a povestit că o treime din copiii clasei a II-a pe care a preluat-o nu știu să scrie și nici să citească, iar acum face lecții pe „doua viteze”, pe de-o parte cu acei copii ce și-au putut continua educația în timpul pandemiei, pe de alta cu aceia pentru care, din diverse motive, învățarea s-a oprit în martie, odată cu închiderea școlii.

Am doua treimi din copii care citesc foarte bine, pentru clasa a II-a, și de cealaltă parte îi am pe cei de care nu s-a ocupat nimeni și care au uitat și literele pe care le-au învățat în prima parte a clasei I. Deși ei nu știu nimic, învățătoarea de atunci a trebuit să îi treacă, pentru că așa a venit ordinul atunci”, a mai spus învățătoarea.

 

Cele relatate mai sus reprezintă experiența unui dascăl în condițiile speciale din aceste zile, însă ce e foarte important de notat este faptul că pandemia nu a făcut altceva decât să pună reflectorul și să scoată și mai puternic în evidență, problemele structurale ale învățământului românesc: decalajele uriașe din sistemul de educație, absența unei conexiuni reale între școală și familie, programa învechită și încărcată, lipsa cursurilor de formare adecvate nevoile reale ale dascălilor, și riscul crescut de abandon școlar pentru o parte semnificativă dintre copiii României.

 

În plus, Clujul se confruntă de câțiva ani și cu un alt tip de problemă: aglomerarea școlilor considerate bune, spre care migrează părinții, în aspirația lor legitimă de a asigura o educație de calitate copiilor lor. Consecințele sunt nefaste, atât în școală, cât și în afara ei: traficul generat de deplasarea cu mașina spre școala dorită, clase supraaglomerate, studiul în două, uneori chiar trei schimburi, de multe ori în condiții improprii, concurența dintre elevi pentru un loc în clasa vizată, stresul și presiunea asupra copiilor înscriși la meditații încă din clasele primare.

 

Sistemele de educație performanțe, din orașele cu care Cluj-Napoca este comparat funcționează după cu totul și cu totul alte principii. Majoritatea școlilor, indiferent de poziționare, asigură aceleași standarde în ceea ce privește calitatea educației pe care o primesc copiii. Când toate școlile oferă aceleași condiții, școala din cartier este cea mai bună, întrucât e școala din proximitatea casei la care copiii pot merge pe jos fără să mai fie nevoie ca părinții lor să traverseze cu ei,  zi de zi, într-un trafic infernal orașul.

 

Mai mult, criza provocată de pandemie și nevoia de descentralizare pe care a generat-o ne oferă oportunitatea de a interveni la nivel local pentru a regenera un sistem blocat de politizare, cronic subfinanțat și privat de o viziune pe termen lung.

 

Acolo unde, din timp, au fost făcute investiții semnificative și bine gândite în infrastructura educațională, în dotarea școlilor sau în pregătirea dascălilor, învățarea a continuat, fără sincope și bătăi de cap pentru familii, elevi și profesori, chiar și în timpul pandemiei și vorbesc, desigur, de școli ca școala smart din comuna Ciugud.

 

Dar, mai mult decât să cităm admirativ școala din Ciugud, noi trebuie să înțelegem resorturile acestui succes și, mai important, să îl replicăm în comunitățile noastre. La fel ca în Ciugud, administrația locală trebuie să își asume un rol mult mai activ în susținerea educației și să fie mereu pregătită de investiții strategice ce merg în profunzimea actului educațional, dincolo de simpla întreținere a clădirilor și furnizare a consumabilelor pentru acesta.

 

Trebuie să începem să investim în formarea și sprijinirea dascălilor, în infrastructură școlară modernă, în programe curriculare locale și parteneriate strategice între școli și mediul de business, precum și în transformarea școlilor de cartier în poli de dezvoltare comunitară, după modele binecunoscute în Europa și în lume.

 

În Consiliul Local Cluj-Napoca, voi lupta pentru un sistem de educație performant, incluziv și conectat la dinamica locală. Voi susține un sistem în care școlile nu sunt de două feluri, de “centru” și de “cartier” ci de un singur fel, școli cu învățământ de calitate, indiferent de norocul poziției lor pe harta urbei, în care educația și mediul de afaceri nu există în planuri paralele, ci colaborează în pregătirea tinerilor pentru economia viitorului, în care elevii sunt încurajați să devină cetățeni activi și implicați, stimulați să își imagineze viitorul aici, în casa lor, și nu peste hotare.

 

 

Despre mine

Sunt membră USR din 2016, vicepreședintă a filialei Cluj-Napoca și deschid lista candidaților USR PLUS pentru Consiliul Local Cluj-Napoca. De peste 12 ani sunt profesor în Cluj-Napoca. Am absolvit Facultatea de Litere a Universității Babeș-Bolyai, secția Română-Engleză și debutul în cariera didactică l-am făcut la Liceul Avram Iancu, pe care mi-l amintesc cu nostalgie drept locul în care am început să mă formez în meserie. Timp de 3 ani am predat în câteva dintre școlile de stat din Cluj, interval suficient încât să înțeleg realitățile sistemului de învățământ românesc de stat, apoi am optat pentru învățământul privat, unde lucrez și acum.

 

Pasul spre politică l-am făcut în 2016 când am înțeles că, stând pe margine, nu reușim să schimbăm lucrurile care ne intriga, macina si, in cele din urma, frustreaza. Tot atunci am înțeles că, de fapt, nu politica e cea murdară. Murdari sunt cei care au făcut politică iresponsabil și egoist, promovând nepotismul, impostura și traseismul. Iar atunci când noi ne-am dat la o parte, dezamăgiți, nu am făcut altceva decât să le deschidem calea lor, către ce si-au dorit, poziții de putere în care iau decizii proaste ce ne afectează pe toți.

 

De ce candidez?

Alegerile locale din 27 septembrie ne oferă șansa de a seta un nou standard pentru definirea a ce înseamnă “consilier local”. În momentul de față în Cluj-Napoca, ca și în alte orașe din țară, consilierii locali sunt, mai degrabă, prezenți doar în mod formal la masa la care se iau deciziile, fără prea multe inițiative și total absenți din mijlocul comunității pe care o reprezinta. Câți clujeni ar putea să numească vreunul dintre consilierii actuali și câți cunosc măcar un proiect dezvoltat de acesta sau aceștia?

 

În echipa USR PLUS ne propunem ca, în Consiliul Local, să redefinim atât rolul consilierului local cât și relația cetățeanului cu administrația locală. Clujenii au nevoie de transparență, debirocratizare și conectare a administrației la nevoile lor, atât în centrul orașului, cât și în cartiere. Măsura eficienței unei administrații nu o dă modul în care e întreținută piața centrală a urbei, ci felul în care arată aleea dintre două blocuri într-un cartier de la periferia acesteia. Consilierii trebuie să fie prezenți în comunitate, să ducă problemele cetățenilor în consiliul local și să pună pe agenda publică proiecte solicitate de membri acestei comunitati și, în final, să lupte pentru transformarea lor în realitate.

 

În 2016 am reușit crearea unei breșe în politica veche din România și, tot cu sprijinul vostru, am dus în Parlament primul partid cu adevărat nou și reformist din țară. Acum, din nou cu sprijinul vostru, putem duce în administrația locală primari și consilieri locali ce înțeleg că politica nu e o cale de acces la funcții, putere și bani, ci actul de a te pune în slujba comunității, binelui colectiv și a interesului public. Ca mulți alți clujeni, sunt mândră de municipiul nostru, ce are toate șansele să își consolideze poziția de reper pentru orașele din România, dar, la fel ca mulți alți clujeni, știu că mai avem cale lungă de parcurs pana la orașul de 5 stele.

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *
You may use these HTML tags and attributes: <a href="" title=""> <abbr title=""> <acronym title=""> <b> <blockquote cite=""> <cite> <code> <del datetime=""> <em> <i> <q cite=""> <s> <strike> <strong>