Elek Levente: De unde începem relansarea economică?

Elek Levente: De unde începem relansarea economică?

Măsurile întreprinse cu ocazia stării de urgență au avut efecte majore asupra evoluției vieții economice din România. Din păcate, măsurile speciale menite să protejeze viețile cetățenilor au venit la pachet cu unele restricții care s-au resimțit în economie. Ocrotirea vieții umane și a sănătății publice sunt atribute principale ale autorităților statului, însă după ridicarea stării de urgență este necesar să ne concentrăm și asupra economiei și să relansăm viața economică din România.

Soluțiile oferite pentru acest nou context sunt binevenite, însă nu toate au o eficiență reală, acestea sunt mai mult formule de abordare lipsite de eficiență maximă. Pentru revitalizarea economiei și relansarea producției sunt necesare introspecții ale industriilor de producție și de servicii și mai puțin analize birocratice. Soluțiile de manual au eficiență limitată în contextul economic actual, așadar un apel la o analiză a nevoilor reale este una mai bine venită decât o analiză birocratico-administrativă. 

În această direcție, colegul nostru Elek Levente, membru în Biroul Național al USR înaintează spre  discuție și analiză câteva măsuri care ar ajuta relansarea economiei și ar oferi pârghii financiare reale pentru societățile comerciale și antreprenorii din România

“Mapamondul traversează probabil cea mai cruntă criză sanitară care a oprit efectiv aproape întreaga economie globală de mai bine de două luni. În mod firesc toate guvernele naționale dar și Comisia Europeană au demarat diferite programe de susținere a mediului economic conștienți fiind de faptul că criza sanitară va atrage după sine și o criză economică de proporții.

Nici guvernul României nu s-a lăsat mai prejos și a lansat o seriei de proiecte de susținere economică gen somajul tehnic sau celebrul IMM Invest. Inițiative lăudabile dar cu implementare defectuoasă.

Pentru IMM Invest guvernul a creat o platformă electronică de înscriere care a crăpat la propriu după doar câteva minute de utilizare. Au revenit după vreo 10 zile cu o platformă îmbunătățită care a rezistat solicitărilor, astfel s-au înscris în program doar în prima zi 20000 de companii. Toate companiile înscrise au primit răspuns în 72 de ore. Majoritatea au primit acordul de principiu și indicația de a contacta banca menționată pentru continuarea derulării proiectului. De aici începe distracția. 

Băncile oferă răspunsuri descurajatoare de genul :

  • încă nu știm nimic
  • încă nu am semnat niciun acord cu guvernul
  • încă nu avem norme de aplicare.

Au trecut două luni de criză și suferințe pentru companii și angajați și încă celebrul program nu a ajutat efectiv pe nimeni, deși banii necesari sunt oferiți de CE, guvernul avea doar datoria de a implementa un criteriu de acordare rapid, transparent, predictibil și eficient. 

Nu a reușit. 

Cât de simplu,predictibil, transparent și eficient ar fi fost următoarea decizie:

  1. Toate companiile care au fost nevoite să întrerupă complet activitatea vor avea toate datoriile (taxe la buget, rate bancare, chirii, rate leasing) înghețate timp de 3 luni până după reluarea activității.  
  • Pe această perioadă nu se vor percepe dobânzi sau nici un fel de taxe suplimentare.
  • Pe perioada suspendării activității salariile vor fi suportate de guvern prin șomaj tehnic. 
  • Guvernul va prezenta ulterior un proiect de sprijin pentru reluarea activității în aceste companii în funcție de evoluția crizei sanitare și în funcție de specificul de activitate a companiei.
  1. Companiile care nu au suspendat deloc sau parțial activitatea sunt scutite de taxa TVA și a contribuțiilor salariale până în 31.12.2020 cu condiția de a păstra numărul de angajați.
    – Taxele neachitate vor fi acoperite la bugetul de stat din sumele provenite de la CE.
    – Facilitățile se acordă în data de 25 a lunii în baza unei solicitări scrise în format electronic la care se atașează dovada păstrării numărului de angajați.
    – Nu beneficiază de facilități fiscale guvernamentale companiile care au datorii istorice la bugetul de stat.
  1. Companiile care nu au fost pe pierdere în ultimii 3 ani financiari pot beneficia de împrumuturi pentru investiții garantate de stat, cu dobândă zero pe o perioadă de 60 de luni.
    – Cuantumul împrumutului guvernamental nu poate depăși 10% din media cifrei de afaceri pe ultimii trei ani.
    – Companiile care rambursează împrumutul înainte de de termen cu cel puțin 12 luni vor beneficia de un împrumut similar pe o perioadă similară în aceleași condiții. 
  • Companiile care rambursează împrumutul înainte de termen cu 24 luni vor beneficia de un împrumut similar și impozit zero pe dividende pe perioada în care beneficiază de facilități guvernamentale.
  • Împrumutul se acordă în baza unei cereri transmise în format electronic, bilanț pe ultimii 3 ani, un plan de investiții și un grafic de rambursare. Planul de investiții echivalează cu angajament de investiții iar graficul de rambursare devine titlu executoriu la împlinirea termenului. 
  • Nu beneficiază de programe de împrumuturi garantate de guvern companiile care înregistrează datorii istorice la bugetul de stat.
  1. Guvernul se obliga sa “plătească facturile” la timp către IMM-uri. Deconturile reprezentând indemnizații pentru concedii medicale sau maternitate se vor deconta direct în fiecare zi de 25 ale lunii. Agentul economic depune decontul și echivalentul sumelor respective se scad direct din taxe, urmând ca ANAF sau CNAS să se deconteze între ele.
  2. Agenții economici care nu desfășoară activitate prin telemunca au obligația de a asigura echipamente de protectie si material sanitare/dezinfectant angajatilor la locul de munca. Sumele cheltuite de către companii în scopul protejarii sanatatii angajaților și împotriva răspândirii infecțiilor cu COVID vor fi deductibile din impozit până la cuantumul de 10 lei/angajat/zi cu documente fiscale justificative.

Nu știu dacă guvernul a procedat corect, tind să cred că nu. Nu susțin că propunerea mea este cea mai bună dar încerc să o validez prin opinia voastră, să o criticăm cu argumente sau să o îmbunătățim tot cu argumente după caz. Poate reușim să creionăm o propunere simplă, transparentă, predictibilă și eficientă pe care să o sugerăm guvernanților. 

Ideea este de:

  • a sprijini efectiv companiile în timp util,
  • a face procesul de acordare simplu, transparent, predictibil și eficient,
  • a ajuta companiile serioase și de a evita finanțarea unor companii cu probleme,
  • a susține competenta, profitabilitatea și onorabilitatea în business,
  • a tria firmele fantomă,
  • a stimula inteligența antreprenorială a managerilor de companii,
  • a contribui la lupta împotriva raspandirii infectiilor dar fără a bloca economia în întregime,
  • a evita corupția și folosirea acestui instrument în scopuri politice sau pe criterii clientelare.”

Măsurile enumerate mai sunt sunt corelate cu nevoile de pe piața și cu nevoile antreprenorilor din România, așa cum a subliniat și Elek Levente.

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *
You may use these HTML tags and attributes: <a href="" title=""> <abbr title=""> <acronym title=""> <b> <blockquote cite=""> <cite> <code> <del datetime=""> <em> <i> <q cite=""> <s> <strike> <strong>