Floreștiul are nevoie de un nou plan urbanistic general!

Floreștiul are nevoie de un nou plan urbanistic general!

Avem nevoie de un PUG nou, unul adaptat realităților de astăzi din Florești. Un PUG care să dea direcția de dezvoltare pentru următorii 10 ani. PUG-ul actual este din 2004 și este total depășit de realitate. S-au făcut derogări masive astfel că viziunea generală a dispărut și nu mai este controlată de administrația locală.

Floreștiul de astăzi a ajuns la dimensiunile unui oraș și dezvoltarea nu se oprește aici. Se apropie serios de dimensiunile orașului Zalău, care este reședință de județ.

Viziunea de astăzi a urbaniștilor este de a împărți orașele sau suburbiile în zone/cartiere cu funcțiuni mixte. Am împărțit Floreștiul în zone/cartiere cu dimensiunea de aproximativ 1-3 kmp după cum urmează:

Zona 1: strada Avram Iancu (centru istoric al localității). Are funcțiuni sociale pentru o localitate rurală de aproximativ 5-6.000 locuitori. Încet-încet apar și aici semne ale urbanizării.

Zona 2: cuprinsă între str. Eroilor și strada Tăuți. A doua zonă ca și număr de blocuri construite + ceva case. Are câteva spații comerciale însă există doar o singură grădiniță/creșă.

Zona 3: zona ANL-uri. Singura zonă care pare a avea funcțiunile necesare pentru a funcționa. Există școli, grădinițe, parcuri, zone cu mic comerț.

Zona 4: zona cuprinsă între str. Eroilor și str. Urusagului. Zona unde s-au construit cele mai multe blocuri și case. Zona este aproape lipsită de orice fel de funcțiuni sociale, tramă stradală coerentă sau parc. Sunt doar câteva magazine, 2 creșe/grădinițe private și frânturi de drumuri. 

Zona 5 (zona de nord): cuprinsă între str. Avram Iancu și râul Someș. Este alipită de centrul istoric cu străzi care continuă trama stradală a satului vechi. Pe aceste străzi s-au construit preponderent blocuri dar nici o școală nouă, iar trama stradală este franjurată. Deși Somesul este în imediata apropiere, acesta nu a fost deloc pus în valoare pană acum. 

Zona 6: cuprinsă de străzile Tăuțiului, Narciselor, Magnoliei. Zonă preponderent de case. 

Zona 7: cuprinsă de str. Răzoare și Valea Gârbăului. Include și viitorul spital regional. O zonă cu funcțiuni comerciale și zone de locuințe cu diferite înălțimi, dar total lipsită de o dezvoltare coerentă, fără școală, tramă stradală sau parc.

Zona 8: capătul străzii Donath. O zonă deservită de o singură stradă foarte îngustă și fără trotuare.

Zona 9: zona de nord între Someș și dealul Hoia. Momentan sunt doar câteva case. Pe aici va trece centura Metropolitană. Pentru a nu replica „fenomenul Florești” zona trebuie bine reglementată urbanistic.

Zona 10: intrarea în Florești dinspre Gilău. Momentan, pe anumite parcele sunt construite hale industriale de-a lungul drumului DN1. Propunem ca întreaga zonă să fie transformată într-o zonă industrială cu funcțiuni de birouri, hale de producție și mare comerț. Legarea acestei zone cu Floreștiul și viitoarea centură Metropolitană sunt esențiale. Aici se pot crea câteva mii de locuri de muncă cu efecte extrem de benefice pentru comunitate cât și pentru creșterea veniturilor la bugetul local.

Fiecare dintre aceste zone are un anumit specific. Majoritatea sunt zone de locuințe, iar acum am sa mă axez pe aceste zone.

Fiecare zonă/cartier de locuințe trebuie să aibă instituții de învățământ, zone verzi, zone pentru comerț, servicii și, de ce nu, mici zone de birouri. Doar printr-o astfel de organizare se reduce dependența de municipiul Cluj. Toate aceste funcțiuni trebuie să fie la o distanță mică astfel încât să poți ajunge pe jos fără să fi nevoit să iei mașina de fiecare dată. De exemplu: creșa sau grădinița trebuie să fie la maxim 500 m, școala primară la 1 km, iar școala gimnazială la maxim 2 km. Liceele pot să fie și la distanțe ceva mai mari, dar să fie deservite de mijloace de transport. 

Dezvoltarea Floreștiului, care urbanistic a explodat necontrolat, are un impact major atât la nivel de trafic, cât și infrastructură. Rețelele aferente (străzi și utilități) nu au fost adaptate noilor transformări, fapt care generează disconfort major în acele zone. Avem nevoie de implementarea unor rețele de trafic coerente, pentru fiecare zonă în parte, dar și de magistralele mari care să facă legătura cu orașul Cluj-Napoca cum ar fi Centura Sud Florești și, bineînțeles, centru Metropolitană TransRegio Feleac.

Acesta este primul episod care arată viziunea pe care vrem să o dăm urbanismului Floreștean.

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *
You may use these HTML tags and attributes: <a href="" title=""> <abbr title=""> <acronym title=""> <b> <blockquote cite=""> <cite> <code> <del datetime=""> <em> <i> <q cite=""> <s> <strike> <strong>