După cum am promis, începem discutarea pe larg a subiectelor atinse în dezbaterea publică și prima problemă, este situația localităților componente ale Municipiului Gherla.

În documentarea temei, am realizat un album foto cu imagini din localitatea Băița din februarie 2019. Acestea arată foarte clar starea precară nu doar a drumului, a rigolelor, a podețelor și a utilităților, dar și a Căminului Cultural sau a Școlii.

Acest fapt a fost semnalat de Talos Ioan, locuitor din Băița care remarca faptul că s-a început asfaltarea drumului principal din Băița în urmă cu doi ani, dar lucrările nu au fost finalizate nici până acum. Din acest motiv, întregul sat este într-un șantier continuu, oamenii sunt nevoiți să iasă din curți peste podețe improvizate, apa pluvială intră în curțile oamenilor, iar mașinile circulă cu mare greutate. “E o imagine selenară” – Taloș Ioan, membru USR, locuitor din Băița.

Răspunsul șefului serviciului urbanism Vasile Morar, a dezamăgit publicul afirmând că “lucrarea a fost preluată conform proiectului și este în garanție”.

Noi considerăm că o astfel de lucrare nu trebuia în niciun caz preluată în starea actuală și este necesară chemarea de urgență a celor care au oferit garanția să se achite de această obligație.

Concluzia a fost că lucrările se vor relua dar momentan localnicii își pot rezerva dreptul de a da în judecată constructorul…

Dar de ce se bat localnicii de aceste probleme?

Integrarea acestora în Municipiul Gherla s-a făcut pentru a putea acorda titulatura de municipiu orașului, însă de atunci Hășdate, Băița și Silivaş au dispărut dintre prioritățile aleșilor. Probabil datorită numărului mic de voturi care se strâng de aici…

Deși locuitorii acestor sate-cartiere nu beneficiază de servicii corespunzătoare de infrastructură și utilități, plătesc impozite similare cu locuitorii orașului Gherla.
Firesc, în dezbatere s-a ajuns și la problema impozitelor.

Teoretic, aceste localități beneficiază de toate instalațiile de utilități și infrastructura, fapt care justifica nivelul de taxare, însă în practică toate acestea sunt parțiale sau inexistente. Ba mai mult, cele care există, precum furnizarea de apă sau curent, s-au făcut prin plata directă a locuitorilor. Deci autoritățile publice nu i-au ajutat cu nimic pe oameni, dar beneficiază datorită lor de numărul necesar pentru a menține Gherla la rang de municipiu. Un rang nejustificat și cu repercusiuni negative pentru toată lumea…

Între timp, sate din jur precum Nicula sau Orman, care nu aparțin de niciun municipiu, beneficiază de utilități fără să plătească impozite mărite.

Șeful serviciului financiar-contabil Nicușor Fărcaș a explicat situația legală, menționând că localitățile Hășdate, Băiţa și Silivaş sunt considerate componente ale municipiului Gherla, prin hotărâre de guvern și astfel, municipiul se împarte în zone de diferite categorii (A, B, C, D), care trasează și tarifele fiscale necesare, iar satele în cauză au fost catalogate zone de categoria D, cu cele mai reduse taxe, dar totuși la un nivel ridicat.

Așadar, concluzia primarului a fost ca acestea sunt deja la cea mai joasă categorie de taxare și deci nu mai există alte soluții.

În replică, Hiticaş Andrei, membru USR, a afirmat că “printr-un referendum local se poate trece înapoi la categoria de oraș” fapt care ar reduce nivelul de taxare al tuturor cetățenilor, inclusiv al satelor din jur.

Peste toate acestea se mai adaugă un aspect: locuitorii din cele trei sate și-au pierdut posibilitatea de a accesa fonduri europene rezervate domeniului rural, deși îndeplinesc cu brio toate condițiile, deoarece sunt încadrate forțat in mediu urban!

Care ar fi soluția?

De-a lungul timpului, Băiţa, Silivaş și Hășdate s-ar fi putut dezvolta prin fonduri locale, județene, naționale sau europene. Starea lor actuală arată însă că nu au fost accesate de niciunele.

Dacă pentru lipsa finanțărilor interne se găsesc scuze, pentru ne accesarea celor europene nu mai sunt. Decât incompetența și lenea.

La capitolul proiectelor depuse pentru obținere de finanțare europeană, Scrisoarea Primarului ne arată că ne aflăm în zona lui “mai trăim și mai vedem” deoarece 5 din 7 proiecte au doar stadiul de “depus”. A depune un proiect pentru finanțare nu este o realizare. Sub nicio formă. Oricine poate depune un proiect, dar nu oricui îi va fi admis și finanțat.

Iar ăsta este și rezultatul Primăriei: un singur proiect din cele depuse este finanțat și implementat…

Pentru o rată mai mare de absorbție a fondurilor europene, atât cât mai sunt disponibile, Gherla are nevoie de o echipă de experți pe fonduri europene!

Totodată, localitățile care intră în componența municipiului alături de Gherla, adică Hașdate, Silivaș și Băița, trebuie lăsate să acceseze fonduri și finanțări pentru mediul rural, din care fac parte, și nu împiedicate prin asimilarea lor în cadrul urban unde nu beneficiază de niciun sprijin!

Este evident pentru toată lumea ca administrația actuală nu este în stare să gestioneze nici măcar orașul, neputând fi vorba despre dezvoltarea satelor-cartiere. Lucrările tergiversate sau chiar uitate, lipsa de interes pentru cetățenii de aici și lipsa unui plan concret pe termen mediu şi lung ne-au demonstrat asta cu vârf și îndesat.

Astfel, dacă vrem ca taxele contribuabililor din Gherla, Hășdate, Băiţa și Silivaş să reflecte corect nivelul de trai și facilitățile existente, Municipiul poate trece înapoi la rangul de oraș, iar satele din jur revin la statutul de „localități rurale” cu dreptul de a accesa fonduri europene pe agricultură și conexele ei.

Mândria de a fi municipiu nu scuză taxele nejustificat de mari și condițiile proaste, nici pentru gherleni, nici pentru locuitorii din Hășdate, Băiţa și Silivaş.